Eu am fost bine cu mine, tu vei fi bine cu tine?

În România încă e cumva rușinos să mergi la psiholog. E rușinos să ceri ajutor, e rușinos să vorbești despre asta și e stigmatizant să recunoști că ai nevoie de un specialist care să te scoată din hățișul minții tale. Și unii pun mai mult preț pe ce spune gura lumii decât pe propria lor sănătate. Ceea ce nu-i tocmai bine, dar cu festele pe care ți le joacă mintea nu prea poți să te pui, pentru că nu poți întotdeauna s-o stăpânești, s-o ții în frâu sau s-o dresezi.

Dar dacă poți, dacă conștientizezi că tu ești mai important, că ține de tine să fii bine, mai ai o șansă să revii pe linia de plutire. Am mai atins subiectul săptămâna asta și nu consider că o fac prea des atâta timp cât continuăm să ne luptăm cu mentalități din secolul trecut. Acum două zile vă vorbeam despre violența domestică, azi vă vorbesc despre traumă în general. Despre orice întâmplare care ne zguduie, care ne dărâmă și prăbușește întreaga lume așa cum o cunoșteam.

Era cât pe ce să scriu că viața mea a cunoscut o singură traumă, dar am pierdut din vedere că de fapt sunt două. Atâta doar că a doua nu s-a întâmplat brusc, nu mi-a sfâșiat dintr-una sufletul și nu m-a făcut să simt că m-am născut a doua oară. Moartea tatălui meu însă a făcut-o. Mi-a cutremurat existența, mi-a năruit universul și m-a obligat să-l reclădesc de la 0. Boala mamei mele și-a întins mrejele treptat, nu m-a luat prin surprindere, m-a pregătit, mi-a lăsat timp să mă obișnuiesc, deși m-a privat de libertate și de sănătate mentală. În momentul în care nu mă mai puteam înțelege cu nimeni, când simțeam că îmi e totuna dacă mai trăiesc sau dacă mă lovește o mașină, când nu visam decât moarte și când viața era doar o succesiune de zile și nopți, de gânduri, lacrimi și goluri, mi-am dat seama că singură nu pot ieși la suprafață. Singură nu mă pot regăsi și nu mă mai pot ajuta. Așa că cineva trebuia să mă ajute. “Pe mine mie redă-mă, oricine ai fi, ajută-mă.”

Am fost la psiholog și n-am făcut din asta un secret. Ba mai mult, aș fi fost în stare să povestesc pe blog și ce-am discutat în ședințe, atât de entuziasmată eram când vedeam cum lumina risipește timid toată negura care pusese stăpânire pe mintea și sufletul meu. Abia așteptam zilele de marți să merg la Geta și să îmi pun trăirile pe tavă, iar ea să-mi pună întrebările atât de logice și de potrivite pentru a mă ajuta să găsesc soluțiile potrivite.

Deși au fost voci care s-au ridicat împotriva faptului de a recomanda apelarea la serviciile unui psiholog atunci când e nevoie, pentru că e sănătos să o faci, nu mă voi opri niciodată din a îndemna lumea să consulte un specialist când simte că viața îl copleșește. Pentru că nu știți ce repercusiuni periculoase poate avea o traumă asupra vieții de familie, asupra relațiilor dintre voi și viitorii copii. M-am bucurat că unii au înțeles și că nu s-au rușinat să-și povestească experiența cu psihologul.

Dacă sunteți din București, ferice de voi. Pe 2 noiembrie, ISST (Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei) organizează conferința Fii bine cu tine, la Facultatea de psihologie și Științele Educației. 9 psihologi vor conduce două sesiuni plenare interactive și 6 ateliere de lucru. Temele acestora variază de la Cum ne putem proteja copiii de traume pe internet la Cât de greu atârnă bagajul trecutului personal în relația de cuplu sau Terorismul alimentar în familie. Toate sunt niște subiecte foarte delicate ce pot provoca pagube psihice nebănuite. Accesul la acestă conferință se face contra cost (120 de lei) și înscrierile se pot face fie online, fie la numerele de telefon 0735 226 936 sau la adresa de mail conferinta@psihotrauma.ro. Mai multe informații găsiți desigur pe www.psihotrauma.ro sau pe     www.facebook.com/IsttTratamentulTraumei.

Aveți grijă de voi.