Ah, postul ăsta trebuia scris demult, da’ așa-i când socotelile nu se potrivesc. V-am povestit ce cadou mi-a făcut Iubi de ziua mea și a rămas să vă spun și despre cadoul pe care mi l-am făcut singură. Știu că am scris aici în văzul lumii că mie nu-mi trebuie așa ceva, ba mai mult am îndrăznit să mă ridic împotriva curentului și să cer ceva din secolul trecut, da’ până la urmă am cedat, la fel cum a făcut-o Nebuloasa cu Facebook-ul. ;))

“Noroc” cu o întâmplare recentă și cu ultimele episoade din Desperate Housewives, vizionate în weekendul petrecut în pat, ca altfel nu știu când scriam despre asta. și tot am vrut în câteva rânduri. N-o să reușesc niciodată să înțeleg și să accept unele lucruri și știu și din ce cauză: pentru că eu nu sunt așa și nu fac așa. Cu postul ăsta s-ar putea să supăr cel puțin două persoane, dar nu e prima oară când le-o spun și nici n-o să le dau nume, pentru că se vor simți ele și singure. Una dintre ele chiar știe că am scris postul despre ea. În fine…