Cum m-a trecut BAC-ul apele
Multă lume scrie despre bac zilele astea. Unii critică, alţii îşi aduc aminte. Dacă aş fi în cunoştinţă de cauză şi dacă aş ştii ce se mai întâmplă prin învăţământul românesc, poate aş critica şi eu.
Dar eu prefer să-mi aduc aminte. şi o să fie un exerciţiu de memorie, că totuşi au trecut 8 ani de atunci. OMG!!!
Era în vara lui 2002 şi eu aşteptam bacul cu sufletul la gură. Nu aveam emoţii, nici măcar nu cred că abia aşteptam să trec de el. Eram mult mai speriată de examenul de admitere la facultate decât de bac. Aşa că, la prima probă, oralul la română era să nici nu ajung. :)) Pentru că era cu programare şi cum eu eram taman la litera U, conform listelor, ar fi trebuit să intru pe la ora 14 şi ceva. Pe la ora 12:30 mă sună disperată secretara: “Tu nu mai vrei să-ţi dai bacul?” La care eu, cu fusta necălcată şi cu parul încă ud, mă îmbrac şi mă machiez în mai puţin de 5 minute şi o zbughesc pe uşă afară, spre maşină. Am ajuns ultima. Dar ultima, ultima. Adică după mine nu mai veneau nici ăia cu Z. :-s Mă luaseră emoţiile când m-am văzut în faţa bileţelelor şi îmi tot repetam că n-avea cum să-mi pice ceva ce nu ştiu. Mai ales că zbârnâiam la româna. Nici măcar nu cred că mi-am exprimat vreodată dorinţa în legătură cu ce aş vrea să-mi pice, dar câd am văzut pe bileţel un subiect din Luceafărul şi unul din Moromeţii, am ştiu că mai bine de-atât nu se putea. îi adoram şi pe Eminescu şi pe Preda. Aşa ca, ultimul venit, primul ieşit. :)) în vreo 7-8 minute, încă gâfâind, m-am ridicat şi am zis că pot să îmi suştin proba. Profii s-au uitat nedumeriţi la mine, or fi zis că-s sub inlfuenţa căldurii, a emoţiilor sau cine ştie a ce. şi i-am liniştit, am zis că aşa-s eu, tot timpul termin mai repede, şi că mă pot asculta. M-au ascultat, mi-au dat 10-le şi am plecat cu rânjetul pe buze. Nu mai era nici un coleg de-al meu pe-acolo cu care să împart bucuria, aşa că m-am cărat acasa.
A doua probă, pare-mi-se că a fost oralul la engleză. Aici n-am mai întârziat, dar am avut emoţii mai mari ca la română. Cred că şi din cauză că mă interesa şi îmi doream să fie 10. Conta pentru admitere. Chiar nu mai ştiu ce subiecte am primit, oricum era ceva de conversat şi ceva subiect de dezvoltat. Am luat 10 şi la asta, dar nu ştiu din ce cauză, am simţit că nu l-am meritat. Ori eram eu prea exigentă cu mine, ori s-au îndurat aia de mine…
Cam atât cu probele orale, a urmat scrisul. Română… oh, eram din nou entuziasmata. Când mă uit înapoi, pot zice că aveam aproape un fetiş pentru testele de la română… Aici memoria s-ar putea să mă înşele, dar cred că am primit Gorunul de Blaga… şi subiectul mare…â, nu mai ştiu. Dacă îşi mai aminteşte cineva din generaţia 2002 ce am mai primit la română… îl rog să îmi împrospăteze şi mie memoria. Nota a fost undeva pe la 9 şi ceva, ceea ce m-a bucurat nespus.
La geografie puteam să iau 10. Puteam, dar am luat doar 9,75, pentru că, în ultimul moment am făcut o modificare pe lucrare şi câdn am ieşit din sală s-a dovedit că a fost o mişcare proastă. Mda, mi-a fost ciudă.
La sport, dacă nu dura toată ziua, mi s-ar fi părut amuzant. Dar pe căldurile alea, într-o aglomeraţie de elevi veniţi de la trei licee, ne-am întins mult. Prea mult, până pe la 8 seara, dacă îmi amintesc eu bine.
Totul s-a terminat cu o medie de 9,56, pentru mine – o reuşită.
LE: Am uitat sa scriu despre proba scrisa la franceza. :)) Probabil si pentru ca a fost cea mai plina de emotii si ganduri. Imi era foarte frica de proba asta pentru ca nu ma simteam la fel de bine pregatita ca si la celelalte… Desi stiam ca mi-ar fi fost mai usor sa dau franceza oral si engleza scris… am ales invers pentru ca si la facultate trebuia sa dau franceza scris. Si engleza, dar voiam sa vad cum ma descurc si cat mai trebuia sa lucrez la franceza. Nu mai stiu ce nota am luat, dar cred ca era cea mai mica dintre toate materiile. 🙁
Cand am dat eu bac-ul, notele de la bac contau putin sau deloc la admiterea la facultate. Atunci nu exista concurs de dosare si notele se dadeau pe ce stii.
Mie mi se pare ca in ultimii ani materia din liceu s-a simplificat si exigentele au scazut. Manualele de azi sunt mult mai prietenoase, mai usor de parcurs si de invatat, imi amintesc cat de anost era manualul de istorie de acum 15 ani fata de cele de azi pline de sinteze colorate.
Dar realitatea e ca azi se culege ce s-a semanat in toti acesti ani in care invatamantul a trecut prin reforme stupide si a promovat referatele de pe net in locul raspunsului la tabla.
Se vede unde duce prea mult hi5, messenger si mtv.
Eu am prins varianta de Bac cu admis/respins. Si tin minte ca, in momentul in care am iesit de la proba de germana oral, nu stiam daca admis inseamna ca e de bine sau de rau:))
A, si inainte de fiecare zi de probe, ascultam http://www.youtube.com/watch?v=pSs8pNXdCJM
Mi-am adus aminte si eu de bac, citind postul tau. Al meu a fost acum 14 ani. La romana, si scris si oral, am avut noroc si ghinion in acelasi timp. La oral mi-a picat Stanescu si fragmentul cu care incepe Ion. Am avut noroc ca am reusit sa-mi amintesc poezia in intregime si practic am comentat cu textul in fata. La scris mi-au picat singurele 2 romane necitite: Ultima noapte de dragoste si prima noapte de razboi si Concert din muzica de Bach si ceva din Eminescu (asta a fost norocul meu). Cand am vazut subiectul, m-a luat cu ameteala si am vazut negru in fata ochilor. Dar mi-am revenit, m-am adunat si am luat peste 8.
Si eu am dat in acelasi an, si eu era sa n-ajung la romana. Doar ca la mine a fost pe motiv de dus prelungit… 🙂 Si eu am plecat cu parul ud. Nemachiata, ca nu practicam sportul asta si nici acum nu-l practic :)) Fusta necalcata nu se punea problema ca era elastica :)) Am ajuns la liceu unde am fost socata sa dau de colega mea de banca – ea era la litera B, deci daduse in ziua precedenta care m-a zguduit bine si mi-a zis ca ii vine sa ma ia la bataie ca era sa moara de inima din cauza mea ca eu nu eram la liceu, nu raspundeam la telefon (probabil m-a sunat dupa ce deja plecasem… faceam cam 35 de minute) si se gandea ca am facut o criza de nervi si sunt pe undeva si plang si nu mai am de gand sa ma prezint ca sunt convinsa ca oricum pic. Si tot ea a fost cea care m-a imbrancit cu dragoste :)) in sala. Nu mai tin minte ce a fost. N-as avea cum, a fost o chestie de care nu mai auzisem in viata mea. Cred ca daca am fi avut plante in clasa, alea ar fi stiut mai mult decat mine. Habar n-aveam de nimic. Nu am urat niciodata nimic mai mult decat materiile umaniste, chestiile cu discutii, interpretari, bla, bla… pentru ca nu m-am priceput niciodata nici macar asa, cat de putin la asa ceva. Nu imi facusem o singura tema, nu citisem nici macar una din lecturile obligatorii, la orele de romana eram ori la baschet, ori lingand o inghetata la comun, ori hranind pisici tomberoneze, ori facand schimb de haine in grup la o colega. Era sa nu intru in bac din aveam cauza literaturii romane… doar ca aveam colege in jur. Ele au facut totul ca eu sa trec la materiile umaniste… eu absolut nimic. Am intrat in sala cu camasa descheiata bine. Si nu purtam nimic pe sub ea. Da, eram disperata rau. Bineinteles ca eram in plop… si plopu’ in aer, n-am stiut sa zic absolut nimic, tipu’ a inceput sa-mi spuna ce sa zic si am inceput sa repet dupa el. Si fiecare propozittie pe care mi-o spunea, eu i-o spuneam de doua ori, doar ca a doua oara era reformulata. Si asa am totalizat sase propozitii. Si am luat 9. N-o sa aflu niciodata daca a fost bluza mea sau profa de franceza care se tot agita sa afle cine e in comisie sa aranjeze ceva fiindca ma auzise ca ma tem ca nu trec la romana.
A doua proba. Franceza oral. Vai, pentru asta mi se urcase lumea in cap. Cum, is olimpica nationala la engleza, is la sectie de bilingv engleza si eu vreau sa fentez engleza la bac, cum pot fi atat de fraiera, ca evident n-am cum sa stiu franceza la fel de bine. Si imi venea sa urlu… dobitocilor, daca dau engleza, la profilul meu ma obliga sa dau literatura, sa fac analiza de text literar si alte chestii de genul asta pe care le detest din tot sufletul si le detest pentru ca nu ma pricep. La franceza a fost ceva de genul am executat examenul din trei miscari – aveam doar gramatica (si la gramatici m-am descurcat mereu) si compunere libera (unde am bagat o idee folosita initial intr-a zecea pentru o compunere la engleza, o poveste cu un extraterestru albastru care ma lua pe motocicleta lui pe un drum care se crea in fata noastra si era sters de motocicleta in urma noastra printr-o campie cu iarba albastra si unde ploua de jos in sus; pe toti ceilalti i-au oprit din citit compunerea cu “da, suficient, pa!” si nici la mine nu prea aveau rabdare… da’ le-am trezit curiozitatea suficient incat sa ma roage sa le povestesc mai pe scurt ce se mai intampla mai incolo :)) ). 10 fara emotii. Pentru mine. Restul lumii cred ca deja erau pregatiti sa ma intampine cu discursul de “told you so!” :))
A treia proba, romana scris. Bineinteles ca stiam la fel de mult ca si la oral. Dracu’ stie cum am luat eu 8.9 – eu nu stiu!
A patra proba, mate. Situatia pot s-o rezum in trei cuvinte: I fucked up! N-a fost ghinion, n-au fost subieste grele, pur si simplu le-am busit eu. Teoretic, cel mai simplu examen pentru mine. Examen pe care n-as fi crezut ca n-o sa-l iau cu 10. Si am luat cu cateva sutimi mai putin decat la romana.
A cincea proba. Fizica. Nu ma impacam fenomenal de bine cu materia de clasa a XII-a, in rest era superok. Si am avut un noroc cretin de niste subiecte ca pentru retardati la partea aia. Numai ca eu chiar m-am comportat ca o retardata si am uitat sa transcriu un subpunct. Zece sutimi, da’ n-am mai luat 10 nici la fizica.
A sasea proba. Geografia. Hehe, mi-a placut mereu sa desenez. Orice. Inclusiv harti. Si stiam geografie al dracului de bine. Doar ca… am dat cu popii. Cu aia de la teologic, viitorii popi, mai corect spus. Era sa-mi pice fata cand am vazut ce “arsenal” au. Si noi am mai copiat, da’ nu asa. Noi eram cu fituici cu cateva chestii pe care ne gandeam ca poate le uitam in sala de examen si aveam niste hartiute mici “in caz ca” – ei erau fiecare cu cartile bagate pe sub haine. Probabil practica obisnuita la ei, ca a venit un prof de la ei, tot popa (si care putea de jurai ca nu s-a mai spalat din cretacic – eu n-am mai cunoscut om viu sa puta asa) si i-a luat cu sa nu cadeti iar in pacat :)) Erau mai in plop decat fusesem eu la literatura… desi eu n-as fi crezut ca asa ceva e posibil. Dar na, ei nu auzisera de Olt sau de Muntii Fagaras. Si eu care eram stresata ca poate uit ce inaltime are Obcina Mare… a fost momentul in care m-am gandit ca, daca exista Rai si Iad, prefer sa ajung in Iad – dracu’ n-are cum sa fie mai incult decat astia, e imposibil!!! Chiar daca nici eu n-aveam habar la romana. Dar… romana nu era la alegere, ca nu mi-as fi ales in veci asa ceva. Geografia era pe pozitia materiei la alegere. Si eu n-am frecat la cap pe nimeni sa ma lase sa copiez. In fine, tipu’ din fata era practic calare pe banca mea. La dracu’, ii spuneam tot, ii spuneam suficient sa ia 10, da’ m-a scos din minti cu chestii de genu’ “acolo ai pus punct? acolo ai pus punct si virgula?” Si daca la mate totul se poate rezuma la “I fucked up,” aici se poate rezuma la “I got really pissed off!” – mi-am calculat punctajul din ce scrisesem pana atunci, mi-a iesit putin peste 5, asa ca am dat lucrarea asa cum era si m-am carat. Stiu ca pana la urma nu m-a afectat decat pe mine, atat la nota cat si psihic, ala oricum avea o imensa durere in dos pentru tot ce insemna scoala.
Asa ca am avut o medie de 8.87. Penultima medie din liceu, a mai existat doar o medie mai mica. Na, genul de liceu unde notele in general nu sunt mari, decat atunci cand e vorba de ceva care nu e la nivel de liceu. Adica rezultate care se vad pe la olimpiade, bac, admiteri… cel putin pe sistemul care era atunci.
Ai povestit atat de frumos, incat mi-ai facut pofta sa scriu si eu despre experienta mea la Bac! Mai ales ca si eu am ajuns ultimaaa la engleza oral 😀
Hmm… this sure brings back memories…
am dat bac-ul in 2007 :))
La oral a fost crima cu omor… un 9.5 tras de coada si-asta numai din cauza subiectului II, ca la primul m-au facut praf tanti alea 😐
Engleza oral a fost “a walk in the park”, un 10 meritat. A venit romana scris. Era ziua mea (da, am norocul de-a prinde, in anii terminali, de ziua mea cate-o proba de capacitate sau de bac… iar mai apoi, in facultate, cate-un examen din sesiune). Lumea s-a crucit la vederea subiectului mare: poezia traditionalista. Nici dracu’ nu-si mai amintea cu ce se manca aia… eram toti pregatiti de-un eminescu, ne amenintau profii cu “luceafarul”, dar stiti cum e… socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ. Celelalte probe au trecut, da’ nu-mi amintesc prea bine cum. Geogra a fost si la mine 9,85, si nu stiu nici in ziua de azi de ce n-a fost 10. Franceza scris a fost si-aia 9,75 ca deh, nu putea fi 10 iar istoria de la ultima proba a fost precum proverbialul tiganul innecat la mal: 8,7. :))
In fine, a trecut, iar dupa toata agitatia tin minte ca nici chef de baute n-aveam sau sa ard “variantele” (da, am fost generatia cu cele 100 de variante :)).
Dar a trecut si nebuneala, si am ajuns in Timisoara and the rest is history 😀
Hehe, la română era să o păţesc şi eu. La mine era litera R, evident s-a intrat mai repede decât decât scria pe programare. Eu am dat BAC-ul în “anul Eminescu” în 2000 şi mă rugam doar Sara pe deal să nu îmi pice. Am avut noroc de Revedere şi Ion al lui Rebreanu, ceea ce mi-a convenit de minune. Restul…. pfff, germană şi franceză la oral. Scris am dat română, germană, engleză, istorie şi filosofie ca probă la alegere. Şi la mine e un blur în jurul bacului, eram prea concentrată pe admiterea la facultate 🙂
eu am avut fraceza scris si a fost singura materie la care am avut niste emotii cumplite :)) din fericire, am luat 9 50!
la geografie am fost putin dezmagita, pentru ca puteam sa iau 10 daca nu invatam gresit locul pe harta a 2 orase. [9 80 a fost]si am iubit geografia!
Whow, whow, whow! 😐 încep să mă sperii. :)). Aşa e şi la intrarea la liceu? Am trecut a8a şi simt cum îmi îngheaţă sângele în vene din cauza a ce au povestit oamenii ăştia aici. :)) Bacu’ e aşa crud? :-s. [OFF TOPIC. ] Vai, ţin minte cand am dat io Petu’… Al doilea mare examen la engleza al meu :)). Veniseră tipe din minister etc… Tam-tam, nu glumă. Si faza era că eu nu mă pregătisem cam tot anul. Profa ne dăduse materiale nah, ca orice profesor întreg la minte, dar cine să lucreze, să înveţe? În ultimele două săptămâni aşa aveam o lene în mine…:| De nici la engleza nu puteam sa mai învăţ, ţinând cont că eu iubesc engleza. Măi, şi aveam nişte emoţii de dădeau pe afara 🙂 Şi tata, pe afară, mă mai şi freca la cap că în ziua aia trebuia să plecăm la munte cu nişte prieteni de familie şi ăia nu mai vroiau să aştepte după mine =)) Şi le-am frecat pe tanti alea până m-au băgat prima la speaking şi no, atât de varza fusei încât cred că nici nu trec examenu’ :). Dupa 17 te anunţ, tomi dragă :p . No, la proba scrisă, la writing and reading comprehesion am făcut bine şi acuma Dumnezeu cu mila că alea se corectează în Anglia. :)) . Oricum, de abia aştept şi emoţiile de sfârşit de a8a. 😀
Aaaa, eu am fost in primul si singurul an cu admis/respins la probele orale si cu grila la scris… (acum sapte ani, adica)
La Romana si Engleza oral am luat admis, desigur, cu punctaj maxim. La romana am avut un text la prima vedere din Haruki Murakami 🙂 (“La sud de granita, la vest de soare”)…
In schimb, la scris, terminand mate-info (n-am idee de ce am vrut sa fac mate-info), am dat matematica cea mai dificila, chimie organica si istorie… Dar a fost fun. Chiar a fost. Mai ales ca aflam la doua ore dupa examen nota si ca trecusem examenu’ :))
Eu am dat bac-ul in 2004.
M-am amuzat teribil la proba orala, la romana, unde n-am avut deloc emotii. Cred ca i-am amuzat si pe profi (doi neni :D) Mi-a picat sa descriu un personaj din “Enigma Otiliei”. Clar, my favourite…Stanica Ratiu. Am facut tot felul de comparatii, gen acest individ era omul care dat afara pe usa intra pe geam, cautator ca o pisica in preajma unei fripturi, broscoi de fabula si altele asemenea :)) I-am impresionat la cata critica citisem (tasarea la tartacuta cu lopata:)). Stiu ca unui coleg ii dictam la telefon tot felul de citate, pe care credea ca le citesc de pe-o foaie, cu atata frenezie le rosteam. De fapt puteam spune orice despre orice. So, 10, si la scris. Nu mai stiu ce subiecte am primit 🙁
Indiscutabil, la franceza scris ~a doua limba straina pe care m-am incapatanat s-o invat….ce alta ocazie mai buna decat bac-ul? meditatii un an, recuperat cat nu facusem in toti anii de liceu~ am luat cel mai putin (9,20)
Geografie 9,95 (ce-i fi gresit de 5 sutimi, nu stiu, de parca ar mai conta :))Filosofie 10. Fara doar si poate 😀
Media: 9,85. Proud of myself
Mie niciodata nu mi-a placut basmul si nuvela fantastica. Si exact asta mi-a picat:)):))
Noroc ca mi place Eliade, ca altfel….
Si eu am dat engleza oral si franceza scris…;))
Ce mult pare de atunci…..
Pffff, numai atât pot spune. Am dat BAC-ul în 2003, cine l-a mai dat atunci cred că are toată compasiunea pentru mine și pentru generația noastră de cobai 🙁
Nu mă plâng, dar încă nu știu cum am putut da grilele alea și cum de am trecut cu medii decente având în vedere că la orale nu s-au dat note ci doar “admis” și “respins”… Jale, o amintire nu foarte plăcută 😛
AAaaaww, bacul bacul.
Cate amintiri.
Am avut emotii la matematica pentru ca cu tot cu meditatiile facute eram praf. Restul a decurs ok 🙂
Fac şi eu parte din generaţia de nenorociţi cu orale admis/respins şi grilă la orice în afară de română. Rezultatul a fost crunt. L-aş mai da o dată, totuşi.
Mi-e groaznic de ciudă, nu atât pe grile, ci pe examenele orale. Puteau fi două note de 10 cu lejeritate. Mi-ar mai fi ridicat media şi mi-ar mai fi gâdilat orgoloiul, că oricum am dat admitere la facultă.
Ştii doar că la română mi-era floare la ureche….doar mă pregăteam pentru Litere…iar la engleză … pffaaa şi mai uşor de-atât. Era să mă cert pe-acolo cu profesorii că s-au luat de mine… Le-am trântit un British accent şi-apoi or încercat să mă bage în încurcătură. Dar nu le-o ieşit. Muahahah! La sfârşit, m-au felicitat, m-au întrebat unde mă duc la facultă şi mi-au urat foarte mare succes.
Uaaa…dar să ştii că poate mă pun şi eu să pove cum a fost.
Cred că probele orale sunt de o importanţă covârşitoare pentru orice tânără care dă examenul de maturitate (aka BAC )…
Te citesc de ceva timp dar n-am comentat (pana acum).
Eu sper sa fie OK la mate unde am cele mai mari emotii. Cred ca daca esti mediocru la o materie nu inseamna ca trebuie sa te bantuie toata viata…pana la urma multe din cele invatate sau tocite in scoala se uita si raman doar amintirile.
Litera U? Păi, cum te cheamă? /:)
Si eu am dat bacul tot in 2002. Trebuie sa recunosc, am fost o generatie norocoasa (noi am scapat de capacitate pe ultima suta de metri, am dat bac-ul normal, admitere la facultate etc.). Cat despre bac… la oral romana, la mine a fost fix invers: trebuia sa fiu examinata in a doua zi, dimineata, insa in prima seara, terminasera mai repede lista si mai aveau timp. Fiind la liceu in scopuri de sustinere a prietenilor, m-au intrebat daca vreau sa intru. Si am intrat, asa, fara nicio pregatire psihologica anetrioara… si am mai tras si biletul cu nr. 13… Norocoasa cum sunt, era Eminescu, Luceafarul, si Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzica de Bach. Desi nu pot spune ca mi-a placut vreuna dintre lucrari, erau subiecte tare usoare. Plus ca eu veneam de la uman, or noi mancam pe paine romantism, realism, naturalism etc. la orele de literatura franceza, engleza, universala. Deci zecele a venit natural. Tin minte, in schimb, ca era un domn profesor in comisie care era fascinat de noi. Venea de la un liceu dintr-un oras mai mic si nimerise fix in comisia care asculta clasele de uman (liceul meu era renumit pe vremea aceea pentru nivelul foarte ridicat de la uman, la modul ca primele cateva pozitii la olimpiadele nationale de profil erau ocupate de elevi de la noi). L-am surprins cum ii luceau ochii cand o asculta pe colega dinaintea mea, care avea simbolismul si a inceput sa ii recite in limba franceza… 🙂 Ne-au spus profesorii nostri mult mai tarziu ca domnul respectiv ramasese profund impresionat de fetele de la uman…
Uite ca m-am lasat purtata de valul amintirilor (cred ca si eu am avut o chestie cu testele la limba romana…) si nu am ajuns la motivul pentru care scriu de fapt: la scris, subiectul mare a fost din Caragiale, ceva legat de personaje, daca nu ma insala memoria. Ne asteptam cu totii, pentru se implineau cred ca 150 de ani de la nasterea lui… Am luat 9,80… Cred ca am gresit la gramatica (spre rusinea mea, avand in vedere ca mancam pe paine gramatica si vocabular, pentru ca dadeam la drept, unde erau extrem de grele subiectele la gramatica…).
Mersi ca m-ai introdus in atmosfera de atunci!
Seara faina!
A fost mai greu la tine decat la mine.eu am luat calificative la oral,nu note.