Cum mi-am salvat geaca de la moarte

– Despre Paste, pe scurt, a fost asa cum ma asteptam – trist si prea lung, bine ca a trecut. Mi-a fost tare dor de tati, dar vorbind cu prietenul lui cel mai bun despre el, m-am mai linistit putin. –

Intr-un elan de gospodina, m-am apucat eu joia trecuta sa spal hainele de iarna pe care nu le mai port pana vine din nou gerul. Evident, geaca mea cu pene de nu stiu ce pasare, a fost inghesuita in masina cu alte haine negre. Cand am scos-o, sa ma apuce plansul nu alta. Arata de parca era o pasare jumulita. 🙁 De obicei, imi pare rau dupa haine doar putin… cateva minute, si spun „asta e”, pentru ca nu cheltuiesc milioane* pe garderoba mea, astfel incat sa imi smulg parul din cap daca distrug sau rup ceva. Eu sunt cea din mijloc cu geaca neagra cu pene.

Dar, de data asta n-a fost asa usor sa trec peste eveniment, ca totusi am dat cam vreo 2,5 milioane de lei vechi pe ea, si, in plus, era geaca perfecta. Ma apara de frig, de vant, de ploaie… si n-as fi vrut sa ma despart de ea asa curand.
Fiind plecata, ma tot gandeam la ea cum sta acolo atarnata de umeras si speram sa o gasesc infoiata la loc cand ma intorc. Da’ de unde…

Asa ca, intr-una din nopti mi-a venit idea sa o usuc cu uscatorul de par, adica sa pun uscatorul pe ea, astfel incat penele alea facute cocolos sa se desprinda una de alta si geaca mea sa redevina pufoasa si infoiata.  Si a functionat.  😀 M-am bucurat sa o pun in dulap curata si infoiata.
Ceea ce va sfatuiesc sa faceti si voi, daca sunteti la fel de „gospodini” ca si mine. Si chiar si mai indicat e sa ii inchideti fermoarul, sa strangeti geaca cu ceva la gat, si sa introduceti uscatorul in partea de jos, la talie, astfel incat aerul cald sa o umfle complet. Faceti o pauza, scuturati-o si incercati inca o data daca puful sau penele nu se disperseaza.
______________________________________________
* decat cu foarte mici exceptii – geaca era una dintre ele.