Nici n-ar trebui sa vorbesc despre ele
Mi-e şi ruşine să vorbesc despre cărţi, având in vedere că de două luni şi ceva nu am mai terminat o carte. Am inceput azi una, insă nu mă satisface spiritual aşa cum mă face literatura, pentru că nu e beletristică, ci ceva de self help. Poate o să vă povestesc despre ea. Musai să vorbesc despre cărţi pentru că Bia şi Ştrumfiţa insistă.
1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Semne de carte, pentru că am destule şi pentru că unde car o carte cu mine, car şi un semn. Foarte, foarte rar indoi colţurile.
2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?
Ultima, ultima a fost Manuscris gasit intr-un buzunar şi alte povestiri (Julio Cortazar) de la Razvan.
3. Citiţi în baie?
Foarte rar.
4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?
M-am gândit de mai multe ori. În clasa a VII-a chiar m-am şi apucat. O citiseră aproape toate colegele mele. O mai am şi acum, dar evident că n-o fac publică. Apoi m-am gândit să scriu o carte după blog. Asta probabil o să se şi întâmple, chiar daca nu o să o public pentru a o vinde, ci doar într-un exemplar pentru mine.
5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Cred că sunt foarte binevenite. Am cumpărat marea majoritate a cărţilor de la Cotidianul, foarte puţine de la Adevărul şi doar una de la Jurnalul Naţional. Ah, şi de la Săptămâna Financiară am luat 3. Sunt ieftine şi unele sunt chiar foarte bune. Am aflat de foarte mulţi scriitori pentru că au apărut în colectiile astea.
6. Care este cartea preferată?
Toate astea.
7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
N-am recitit pana acuma nici o carte, dar mi-am propus să recitesc măcar una pe an, dintre cele care la prima lectură mi-au plăcut mult de tot.
8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
Ah, sunt prea mediocră pentru asemenea minţi luminate. In afară de un autograf, n-aş indrăzni prea multe.
9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Am descoperit că deşi iubesc să fac asta, nu imi iese tot timpul. Am incercat să vorbesc despre cărţi care mi-au tăiat respiraţia şi n-am ştiut ce să zic despre ele, am incercat să desfiinţez cărţi care m-au enervat şi am constatat că am inţeles mai multe decât am crezut. Imi place să vorbesc despre cărţi cu oameni care pot fărâmiţa o carte in cele mai mici detalii şi inţelesuri, pentru că imi place să fiu provocată şi stimulata intelectual. Incercând să imi exprim punctul de vedere, imi explic şi mie nişte lucruri şi am adevărate revelatii in timp ce discut…Nu-mi plac deştepţii care incearcă să imi impună punctul lor de vedere, să considere părerea lor unica valabila. De-asta mi-a plăcut in facultate, că orice aberaţie spunea cineva, profesorii o luau şi o analizau fără să o inlăture ca fiind o tâmpenie.
10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
Oh, acum am devenit mai flexibilă din punctul ăsta de vedere. Am inceput să citesc şi recenzii şi de multe ori mă duc pe mâna recomandării. Alte ori, citesc ceva scurt despre o carte şi imi face cu ochiul, alteori văd un film şi imi stârneşte curiozitatea să citesc şi romanul.
11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?
Oh, am dat sfaturi de-astea aici.
12. Care este locul preferat pentru lectură?
Locul ideal incă nu există in realitate, insă va exista când o să mă mut la casa mea, unde o să pot aranja cum vreau eu şi cum imi pică bine. Până atunci, mă mulţumesc să stau intinsă in pat.
13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
Linişte. Obligatoriu. Asta dacă sunt acasă, dacă sunt la o cafenea sau daca aştept undeva, numai muzică să nu fie.
14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
Da. Am citit la lucru câteva. 😛
15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Nu contează de unde a venit cartea, dacă ma interesează să o citesc.
16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
Acum nu sunt in stare să dau o definiţie care să ii facă cinste.
intreb ca mi s-a mai intamplat in ultima vreme sa aud 2 persoane spunand.. relaxat(e) ‘sunt mediocru’… si la momentul respectiv doar m-am incruntat dar acum, la a 3-a persoana.. s-a dezlantuit nelamurirea… cum poti sa spui asta? nu doare? mie mi se pare cel mai ingrozitor lucru din lume sa fii mediocru, si .. pe mine ma doare numai gandul asta. sau poate avem definitii diferite despre mediocritate? sau oamenii care spun asta asteapta sa fie contrazisi? sau e psihologie inversa? ,.. cum sa spui asa dezinvolt..? ca nu vrobim despre frumusete, despre bani, despre slujbe, despre…
sa fii mediocru e cel mai ingrozitor lucru care i se poate intampla unui om (pentru ca e vorba, desigur, de o intamplare (ctrl i), din pacate.
scuze de off topic 😛
sunt curioasa. adica nici macar nu pari banala …dull.
si eu am primit de 3 ori (trei ;D) povestirile alea ale lui cortazar. sa inteleg ca e un cadou la moda :))
Ar trebui să reciteşti mai des; chiar dacă nu toată cartea, poate 2-3 capitole să-ţi reaminteşti şi să retrăieşti nişte momente care n-are trebui să stea prăfuite…
Mie îmi place să recitesc în timp ce citesc… 🙂 Adică înainte să termin cartea, înainte de ultimile 70 de pagini mă întorc la început să văd cum a luat forma totul… 🙂
Mersi :*
Nu fii amărâtă că nu ai spor la citit e evident că nu putem avea tot timpul, adevărul e că și eu mă cam tărăgănez cu cărțile în ultima vreme. O fi ceva retrograd la noi în zodie :))
Dana a spus
“”sa fii mediocru e cel mai ingrozitor lucru care i se poate intampla unui om (pentru ca e vorba, desigur, de o intamplare (ctrl i), din pacate.””
Hmm. Oare? Chiar e ingrozitor?!
Am gasit in dex doua explicatii:
MEDIÓCRU, -Ă, mediocri, -e, adj. 1. Care se află între două limite extreme, mijlociu, potrivit; care nu iese din comun, nu se evidențiază prin nimic, modest, banal. 2. Lipsit de inteligență, de capacitate ori cultură, de spirit; fără valoare.
Evident, eu am sa ma refer la cea dintai explicatie, nu stiu dana la care s-a gandit…. Deci, eu nu cred ca e asa groaznic sa fii mediocru (definitia cea dintai din dex, sa ne intelegem) – eu cred ca este chiar o usurare 😀 , si mai scapi uneori de povara “geniului neinteles” 😛 . Uneori, e chiar placut sa fii mediocru, te simti mai bine in pielea ta 😛
La noi e prost inteleasa definitia cuvantului “mediocru”. Pentru ca majoritatea il atribuie unui lucru prost. Ori mediocru inseamna mediu, la mijloc. Dar este aproape intotdeauna folosit cu sens peiorativ si de aici nimeni nu s-ar conforma cu ideea unui statut intelectual mediocru.
Mersi de leapşă. O s-o fac mâine (miercuri) că azi nu merge nimic. 🙂