Primavara, bunicuta e de fapt o pitipoanca

Ieri, în drum spre lucru, am auzit la radio o ştire despre elevii unui liceu care se pregăteau să joace 3 piese de teatru pentru nu ştiu ce festival (da, mai dau şi ştiri de-astea nu numai de-alea cu morţi şi accidente). Şi în timpul difuzării ştirii mă gândeam că mi-ar fi plăcut să am curajul să joc in piese de teatru în liceu, şi mi-ar fi plăcut să am profesori care să se ocupe de asta şi care să ne incurajeze să o facem. Poate mi-aş fi descoperit veleităţi ascunse.

Cu toate astea, în şcoala primară am jucat câteva roluri de care îmi aduc aminte cu drag. Făceam serbări aproape în fiecare trimestru cu diferite ocazii, fie de 8 Martie, fie cu ocazia primavarii, fie de Moş Craciun.

Am fost un fel de master of ceremonies, sub numele de Primăvara la o serbare prin nu mai ştiu ce clasă. Adică ăsta era rolul principal carevasazică. Nu vreţi să ştiţi câte poezii am avut de învăţat pentru acest rol şi cum a trebuit să ma plimb printre parinţi. Mama mea mi-a cusut cu mâna toate floricelele, frunzuliţele şi gâzuliţele pe rochia mea albă.

Apoi, printr-a IV-a am fost bunicuţă intr-o scenetă în franceză. Nu-mi mai aduc aminte subiectul, dar tare mi-a plăcut pe atunci.

La un carnaval când ni s-a permis să ne alegem noi costumele am fost Cenuşăreasa. Proastă alegere, că am cântat. Şi nu am ureche muzicală, deci nu prea am încântat auditoriul. Şi nici costumul n-a fost tocmai inspirat. M-au lăsat de capul meu şi asta a ieşit:

La alt carnaval am avut un rol scurt de turcoaica şi ce m-a impresionat pe mine tare mult a fost sutienul ăla. Mă simţeam tare bine cu sâni. :))

Am mai jucat un rol de fetiţă răsfăţată, un fel de piţipoancă a zilelor noastre, care în loc să înveţe, se ocupa cu machiajul şi îmbrăţişatul oglinzii. Asta iarăşi mi-a plăcut că m-au machiat cu de toate şi ca oricărei fetiţe, asta m-a încântat peste măsură.

Parcă îmi aduc aminte că pe la grădi am fost şi balerină, dar de acolo n-am poze… păcat. 🙁

Voi, ce roluri aţi jucat?