Mai multe Tomate intr-una singura

Iarăşi am furat ideea. Da’ şi ce, că şi Bloo a furat-o de la Zappy. Aşa că se mai diminuează din gravitate.
Pe engleză îi zice split personality, pe română cred că e vorba de dedublare. Cum ar fi, io’s balanţă pursânge şi balanţele sunt schimbătoare de te doare capul. Cum îi ziceam lui Bloo, sincer, nu ştiu dacă postul ăsta o să aibă ceva surpriză pentru careva dintre voi, adică pentru cei care citiţi blogul de multă vreme, că ştiu io sigur că m-aţi recunoscut în cele mai multe ipostaze:

Tomata isterică şi nervoasă – nu e tocmai pozititv să începi cu negativ, da’ io ce să fac dacă aşa îs mai în majoritatea timpului? Tot mă enervează, tot mă supără, împotriva a tot mă revolt şi fac scandal. Asta e drept, că nu cred că s-a văzut pe blog, da’ aşa-s în viaţa reală. Mă jur. Cei care mă cunosc mai bine… pot confirma. Zi-le Iubi. ;)) Super Andrea preferă “scârbă”.

Tomata liniştită – da, pot fi şi aşa şi nu numai când dorm. Când n-am chef de nimic, nici măcar să vorbesc. Incredibil, dar mi se întâmplă şi asta. De obicei în weekend când pot să mă relaxez.

Tomata bebeluş – când pe cerul meu nu apare nici un norişor mă apucă metamorfozarea. În ţânc de 3 ani că aşa mă simt eu bine. Mă prostesc, îmi pun degetul mare de la picior să vorbească cu Iubi (bad Iubi, nu prea mai vrea să vorbească cu el), cânt triluri creaţie proprie, fluier, chit că-s pe stradă sau în locuri publice. Nu-mi pasă.

Tomata agitată – asta îi, cum ar veni, o altă trăsătură dominantă, care iese la suprafaţă din cauze de deadline şi mai ales înainte de plecări în călătorii. Tre’ să fiu în gară sau staţie sau aeroport cu minim juma’ de oră înainte că altfel am senzaţia că o să râman pe-acolo. 🙁

Tomata la ora 23 – pică de somn şi începe să se joace cu cercelul. Tic rămas din copilărie şi cam de fiecare dată când mă joc cu cercelul, poţi fi sigur că în 10 minute aş putea adormi.

Tomata exuberantă – când sunt în compania unui grup de oameni dragi, care mă bagă în seamă şi care participă toţi la discutii.

Tomata după o bere – beată cu gura până la urechi, saaaau, (dar nu s-a mai întâmplat demult) plângând.

Tomata ironică – de obicei asta merge mână în mână cu Tomata isterică şi nervoasă. Că atunci mă caracterizează toate adjectivele negative.

Tomata indecisă – de la zodie mi se trage, şi uneori e chinuitor rău. Să nu ştii aproape niciodată ce vrei, să nu ştii dacă e hăis sau cea.

Tomata critică – nu-mi pasă că îmi eşti prieten, de fapt numai atunci, eu critic. Spun ce nu-mi place, ce nu-mi convine, ba uneori mă căznesc să te şi schimb. Nu-i bine, ştiu, dar nu mă pot abţine. şi critic cam tot ce nu-mi place. 😀

Tomata încăpăţânată – asta zic mulţi, io nu prea îmi dau seama, dar na… dacă asta e impresia generală pe care o las. 😀

După această introspecţie si autoanaliză, nu intenţionez să mă schimb deloc. ;))

*** PS total offtopic: m-a rugat Radu sa va spun ca miercuri, 2 septembrie, in BUCURESTI, va avea loc concertul de vioara al Cristinei Beteringhe. Io m-as fi dus daca era in Timisoara. 😀