Aici din nou

Dragilor, am venit.
Nu mă bucur deloc de acest lucru, dar n-am ce face, viaţa nu e o vacanţă continuă. Îmi reiau rutina zilnică şi mă întorc la blog, deşi va spun sincer ca Barcelona mi-a tăiat orice elan de a scrie, de a citi, de a comenta. Tot ce vreau e să mă doară din nou picioarele, aşa cum m-au durut 7 zile. Pot spune că am văzut Barcelona până la chiloţi şi tot mi-au mai rămas câteva clădiri nepozate. Pe foarte scurt: e cel mai frumos oraş pe care l-am vizitat până acuma. Am avut senzaţia că în fiecare zi sunt în altă lume, în alt oraş, pe alte străzi. Acum sunt încă destul de obosită, n-am avut net până acum jumătate de oră, încă n-am terminat prelucrarea şi sortarea pozelor aşa că oricum n-am cu ce să vă întâmpin. Doar cu un „Bine v-am regăsit” şi vă arat pozele pe duminică. (mâine mă duc la nuntă) Sincer, nu ştiu ce să spun despre Barcelona pentru ca oricum cuvintele sunt sărace şi nu pot descrie tot ce am simţit pe străzile ei. Şi pe de altă parte, eu când mă pun să povestesc, păi dacă nu o fac cu lux de amănunte, nu mă simt bine. Aşa că ori va fi un post kilometric, ori va tratez doar cu poze, dar ştiu că n-are rost să mă mint singură, n-o să rezist tentaţiei cuvintelor.