Paragrafe din jurnal

Denisa si dAimon ma vor mai personala. Adica sa vorbesc si mai mult despre mine. Mai exact, sa va povestesc intamplari din cotidian. Na, daca asta vreti, asta aveti.

La inceputul anului mi-am fixate niste scopuri nescrise pe care incerc sa le indeplinesc cat pot de bine. Unul din ele zice ca tre’ sa vad cel putin un film pe saptamana, altul ca tre’ sa ma intalnesc cu cel putin o prietena pe saptamana, apoi ca-i musai sa ma duc la doftori sa ma tratez de toate durerile, ca Doamne! multe am.

De ala cu filmul m-am tinut cu varf si indesat ca vad cam trei filme pe saptamana, de obicei in week-end. Nu v-am povestit ca am fost la Twilight. Ioi, da’ ce impact o avut vampirul ala asupra mea. Am iesit de-acolo cu dureri de stomac. Cititi la ea concluziile.

Cu prietene, n-am reusit sa ma intalnesc decat cu vreo 2, ceea ce e lame din partea mea, ca puteam cu mai multe, da’ uneori am fost comoda si tare lenoasa.

La doftori ma preumblu destul de mult. In ianuarie am inceput cu dentistul. Am fost fata cuminte si m-am dus (dupa 2 ani jumate) sa imi tratez niste maselute care nu-mi dadeau pace din cand in cand. Aventura asta continua si in februarie, mai ales ca azi am programare. Despre dentistul meu o sa va povestesc in alt post, ca chiar merita. 😀 Dup-aia am fost si pe la ginecolog, nu-s probleme mari, da’ m-am gandit ca daca tot nu-s vizitata de musafiri de trei luni, un control era cam necesar. Am trecut si pe la endocrinolog ca aveam o durere dubioasa la san. El si ecograful au zis ca si aici e ok, da’ pe mine tot ma doare. Mai tre’ sa fac niste teste, da’ mai astept ca inca n-au cei de la Hiperdia fonduri sa mi le faca pe ochi frumosi. La ORL a fost distractiv ca mi-a dat tanti doctor un cearsaf de medicamente pe care le-am luat doar vreo trei zile, ca a dat raceala peste mine, si aveam prea multe pilule in stomac sa mai imi pese de urechi. Ma doare si spatele de crap, mai ales dimineata cand ma trezesc. Si pentru asta tre’ sa dau o raita pe la ceva doctor, inca nu m-am hotarat pe la care, da’ sigur imi zice medicul de famelie. De fapt n-am nimic, da’ ma vait toata ziua ba ca ma doare una, ba ailalta, doar asa for the fun’s sake. 😉

Apooooi, am fost la epilat – despre asta nu vreau sa vorbesc pentru ca e prea dureros (si la propriu si la figurat), am fost si sa ma tund (arat cam asa, dar fara breton ca n-am io par de breton). Mai tre’ sa merg la pensat, cred ca pe joi. Nu fac nici unul din lucrurile astea cu placere, ba dimpotriva, cu cea mai mare lehamite, da’ asta e, n-am ce face. O data la 3 saptamani, tre’ sa inghit in sec si sa indur. 🙁 Cu tunsul e alta mancare de peste. Aia se intampla o data pe an, de-asta defilez cu claia dupa mine atata timp.

Ce sa va mai povestesc? Ma plimb cu masina. Destul de mult. Am ajuns sa ma duc si la lucru cu ea, desi am zis ca n-o voi face. Vine primavara si o inlocuiesc cu bicicleta. Promit. Pe cuvant de cercetas.
Na, cred ca am fost destul de personala. Vedeti? Nimic asa spectaculos. 😛