Tanti de la butic

“La Mos Traian” e un butic cu terasa unde mai toti din zona isi fac cumparaturile, dar mai ales unde toti stau la o bere. Fiind singura terasa in aer liber si acoperita cu vita de vie, deschisa pana la 11 seara e locul de intalnire al tuturor celor care muncesc toata ziua si la sfarsitul ei se bucura de o bere.
Nu despre asta vreau sa va povestesc insa. La buticul asta (impropriu spus boutique) vinde o tanti. Tanti Gabi. E singura vanzatoare de cativa ani incoace. Ce m-a facut pe mine sa scriu despre ea e faptul ca ZILNIC de la 8 dimineata si pana la 11-12 noaptea ea e acolo. Fara zi libera, fara pauza, fara concediu. In fiecare zi. E femeie maritata, are casa ei si e o femeie normala. Trebuia sa precizez asta. Ma intreb ce fel de viata mai are ea. Stiu ca are 2 fete, maritate, una dintre ele are si copil, dar e plecata in Germania cred, si cealalta e aici in Timisoara. Nu isi ia liber sa petreaca putin timp cu sotul ei, cu fiica ei, putin timp liber cu ea insasi. E parte din buticul ala si nici nu as putea sa mi-l imaginez cu alta tanti acolo. Toti ne-am obisnuit cu ea, toti ii povestim necazurile si bucuriile si pe toti ne ajuta cum poate ea: cu un sfat, cu o cumparatura pe credit, cu pasuire, cu ultimele barfe. Vara, iarna, nu conteaza, sta acolo indurand frig si calduri, tantari si oameni beti. Stie cum sa se poarte cu toti, stie cum sa le vorbeasca si stie ca noi o respectam. Ma intrebam oare ce salar ii da patronul ei? Si oricum nu poate fi foarte mare. Dar chiar daca ar fi, se merita sa stea, pardon, sa locuiasca, acolo? Am vrut sa ii pun o eticheta (cum ar fi: “dovada vie de workoholism”), dar, sincer, nu pot. Nu stiu. Doar ma mir.