tomata umanitara
-
Un zambet e un cadou frumos
Cand vorbeam despre ce am pierdut de cand m-am mutat in Germania, am uitat sa mentionez un sentiment uitat si un obicei pe care il Romania il practicam foarte des, cel putin comparativ cu ultimii 5 ani: caritatea. Am scris pe blog o gramada de articole umanitare, despre multe si felurite cauze. Insa toate actiunile mele caritabile s-au stins incet, chiar fara sa imi dau seama. Am inteles de ce. In Berlin, desi e una dintre cele mai sarace capitale europene, in afara de obisnuitii cersetori si oameni ai strazii, caritatea nu pare sa ti se strecoare in viata daca nu o cauti intentionat. Dar daca o cauti, ai posibilitatea…
-
Balul de La Castel, a patra oară pentru copiii cu dizabilități
Dacă sunteți din Iași probabil ați auzit deja de Balul de La Castel. Dacă nu, poate acum auziți prima oară. Și eu am auzit tot acuma, de la Alice, care m-a întrebat dacă aș vrea să scriu despre evenimentul acesta caritabil. Scriu, pentru că mi se pare interesant și binevenit. Și extrem de high-class și dedicat exact celor care au posibilitatea de a ajuta copiii cu dizabilități. Nu sunt din Iași, n-am fost niciodată la Iași, dar îmi doresc tare mult să ajung acolo. N-o să se întâmple asta prea curând, și sigur nu cu ocazia asta. Dar vă mărturisesc că aș vrea să fi putut merge. O dată pentru…
-
100 de copii cu cancer, super staruri de 1 iunie
Mă uit la titlul ăsta și încerc să cuprind cu mintea și cu sufletul cifra, substantivele, boala, ideea, ziua. Mi-e greu. De fapt mi-e foarte greu de la o vreme încoace să alătur cuvântul „copil” cu cuvântul „cancer”. Nu treceam nepăsătoare pe lângă ele nici până acum, dar de 6 luni încoace mă terorizează alăturarea termenilor. Copii cu cancer e un non-sens, și totuși… 1 iunie e ziua tuturor copiilor, a celor bolnavi și a celor sănătoși de-o potrivă. Atâta doar că cei bolnavi au mai puține motive de sărbătorit. Sunt privați de atâtea bucurii, de libertatea de a fi copii, de libertatea de a trăi în voie, încât cu…
-
Cash for Kindness
Amy e însărcinată și merge la IKEA să-și cumpere mobilă. Nu ajunge la rafturile de sus, nu-și poate încărca singură căruciorul și nici nu și-l poate împinge singură. Cere ajutorul oamenilor din jurul ei. Unii o ajută să își pună marfa pe cărucior, altcineva îi dă produse de unde nu poate ajunge, dar o singura femeie stă după fundul ei și o ascultă dând aiurea din gură, ba mai mult se și întoarce când Amy o strigă în gura mare prin tot depozitul. Peste câteva minute, Amy îi spune femeii că a fost un fel de farsă, că nu e însărcinată, că nu are nevoie de nimic din ce a…
-
Esență pură de bucurie
Trist de tot a fost începutul acestei săptămâni. Luni o înmormântare, după care vestea unei alte morți de tată, marți un mesaj care mă anunța acelaș lucru. Plus că le mai am și eu pe ale mele, frustrări, gânduri negre, ploaia asta care nu mai contenește… îmi vine să mă închid într-un dulap până răsare soarele. Și la propriu și la figurat. Totuși, în tot decorul ăsta de vești proaste și macabre, un mail cu niște poze mi-au adus zâmbetul pe buze.