O plimbare prin parc

Mă tot plângeam eu că n-am parcuri prin zonă, că n-am alei pe unde să mă plimb cu Ada, dar Berlinul abundă în zone verzi, unele chiar gigantice. Are lacuri, are ape curgătoare, păduri și parcuri cu duiumul. După ce în weekendul Paștelui catolic toate site-urile de travel și lifestyle dedicate orașului au publicat topuri peste topuri cu cele mai frumoase și family friendly parcuri, mi-am făcut o listă cu cele prin care vreau să mă plimb.

Azi am ajuns într-un parc din cartierul vecin, pe care l-am ales mai mult pentru că i-am văzut fântâna într-un alt articol. Parcul Poporului pe numele lui (Volkspark Friedrichshain) e, clișeic vorbind, o oază de liniște și de verdeață în mijlocul forfotei orașului.

Mă aflam prin zonă că-l dusesem pe Ricky la veterinar pentru injecția bilunară și dacă tot suntem singuri (Sotzu’ e la Köln până diseară) și nu ne aștepta nimeni acasă, m-am dus cu Ada și cu câinele la plimbare prin parc.

Plimbare care m-a fermecat și e inutil să vă spun că m-am îndrăgostit pe loc de parc și-abia aștept zilele cu soare să ne mai plimbăm, să stau pe-o bancă sau pe o pătură și să citesc în timp ce Ada se joacă lângă mine. Timișoara are parcuri frumoase, dar din păcate nu ai voie să le calci iarba, ce să vorbim de picnic când ți se năzare, de alergat câinii și de adunat copiii de prin copaci. Sunt doar decorative și restrictive. Îmi pare tare rău că n-am făcut mai multe poze să ilustrez articolul ăsta cu câinii care se alergau peste tot, cu copiii care jucau fotbal cu tații lor pe iarbă sau se dădeau neobosiți cu trotinetele/bicicletele/rolele.

Parcurile înseamnă libertate, liniște și natură și mă bucur enorm că sunt atât de multe aici, atât de diferite și atât de mari.

Vă mai povestesc și altă dată despre ele. Acum poze:

Statui:

Ochiuri de apă:

Rațe (când am văzut-o pe asta că se mișca am crezut că e teleghidată pentru că părea din plastic; superbă)

Pârâuri artificiale, dar de un efect deosebit:

Nelipsitul urs:

Locuri de joacă special amenajate:

Fântâna care m-a atras în parcul ăsta.
Din spate:

Din față:

11 Comments

  • Iulia S.

    Stiu ca este si la noi o lege prin care AVEM voie sa calcam pe iarba. In Bucuresti nu sunt probleme de genul acesta, din fericire. Avem noi altele…
    Nu ati prins o zi prea senina, dar parculetul e frumos :).

    • Tomata

      in Timisoara este o lege care interzice calcatul pe iarba. cel putin exista la un moment dat. dar nu cred ca s-au schimbat lucrurile. In Bucuresti e altceva, am vazut oameni pe iarba cam ca pe aici.
      da, s-a cam innorat pana am dat noi o tura, dar era putin soare cand am ajuns acolo.

  • Mihaela Damaceanu

    Nici in Bucuresti nu este voie de prea mult timp. Fix acum trei ani imi povestea o colega ca i-a scris lui Chiliman, indignata pe aceasta tema. Si i-a raspuns si chiar s-au scos placutele ce interziceau calcatul pe iarba. Sa stii ca ma gandeam ca nu prea iesi la plimbare sau nu prea ne arati noua poze 🙂 Citesc cu interes maxim ce povestesti din Berlin, dar mi-s ocupata pana peste cap 🙂 si parca mi-au secat si vorbele, de aceea nu mai scriu nimic, nici pe aici, nici prin alte parti… Adica nici macar pe proaspatul meu blog 🙂

    • Tomata

      Nu prea am iesit la plimbare ca a fost vremea naspa si oriunde mergeam, mergeam cu masina, nu pe jos. Acum insa, de 3 zile, suntem tot pe afara ca-i o vreme superba. Mai scriu si mai pun poze si din alte parcuri 🙂
      Felicitari pentru proaspatul blog 🙂 arata foarte bine.

  • Mara

    Exact asta apreciez si eu in tarile civilizate: plimbatul catelului (copil inca nu am) pe unde vrei, cu tine, doar e parte a familiei!
    Din pacate in Romania nu exista educatie canina (si cu cea a copiilor stam prost) si legile occidentale nu pot fi aplicate pentru ca societatea nu e pregatita pentru ele!
    Cand locuiam in Timisoara, in Parcul Rozelor nu era voie cu caini (prea multe flori), dar “onanistul” de pe aleea care duce spre podul care ajunge in Complex (nu mai stiu exact, Michelangelo parca era podul) era tot timpul prezent sa imi incante privirea (not!).
    Acum, in “moderna” noastra capitala, suntem inca privati de accesul cu ale noastre patrupede in anumite zone, parcuri, chiar si unde ai voie se trezesc “comunistii” (frustrati) la viata ca sa iti explice cum sta treaba cu “proprietar de peste 30 de ani”.

    • Tomata

      si eu am avut de suferit din cauza faptului ca n-ai voie cu cainele niciunde in Romania. Bine, nu pot sa zic ca ma ajuta asta in Germania, ca nu prea il car pe Ricky dupa mine, decat daca mergem undeva sa ne relaxam. Daca am treaba si ma grabesc, imi ajunge Ada.
      bine punctat cu onanistul, cred ca ideea asta ar trebui sa se regaseasca intr-o scrisoare catre primar, cum zice Mihaela mai sus.

      • Mara

        Am inteles ca acum Timisoara (timisorenii) beneficiaza (sau urmeaza) de doua vaporase. Ar putea cineva sa ii sugereze primarului sa il plimbe putin pe onanist “in larg” (ironic!). Saracul de el, poate nici nu mai e pe acolo si eu ii fac reclama proasta aici :). Cred ca inteleg ca ti-ar fi greu si cu catelul si cu copilul, insa e bine sa poti face asta daca ai nevoie. Ieri, de exemplu, eram afara cu catelul si trebuia sa intru la farmacie sa iau ceva. Am intrebat la 5 farmacii daca ma lasa cu el (eram dispusa sa il iau si in brate) si toate farmacistele ca nebunele “NU!!!!” parca eram Satan! In ideea in care in multe dintre farmacii mirosea groaznic a oameni nespalati (am vrut sa le zic ca probabil catelul meu se spala mai des decat clientii lor, dar am lasat-o asa!).

  • Andeea_Ada

    Frumos parcul, v-ati bucurat de liniste. Observ ca era liniste, multi copilasi si fara chioscuri cu racoritoare, gogosi, etc.
    Imi pare bine ca te-ai adaptat atat de usor intr-o alta tara si sper sa te imprietenesti curand si cu vecinii de bloc. 🙂

    • Tomata

      era in timpul saptamanii, pe la ora 16-17, cand nu sunt multi pe acasa si au vreme sa iasa in parc cu copiii. dar in weekend e nebunie. toata populatia Berlinului iese din case :))
      eu nu vreau sa ma imprietenesc cu vecinii de bloc, ca e mai bine asa. de fapt, mint, ca m-am imprietenit deja cu o romanca de la etajul de deasupra, insa nu-s curioasa de ceilalti. unii nici nu saluta. si oricum vrem sa ne mutam de aici, dar deocamdata nu prea putem.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *