Cine ne strică vacanţele?
Aș fi aproape pregătită să fac un pariu că toți am avut cel puțin o vacanță nereușită sau stricată de cei cu care am ales să mergem. Pe bune, gândiți-vă bine, bine de tot. Începeți chiar și cu taberele din timpul școlii generale și sigur veți găsi un Gică Contra care să strice meciurile.
Eu nu mă întorc chiar în generală, dar nici nu mă duc prea departe. Mă opresc la liceu, la prima vacanţă (una dintre cele mai frumoase, de altfel) la Costinești, unde am fost cu o trupă de prieteni destul de mare. Pe lângă colegele mele de clasă, vară-mea și văru-miu, pe lângă un iubit, un tip care m-ar fi vrut pentru el și colegii lor de clasă, iată-ne pe toți înghesuiți într-o cameră cu 5 paturi. Nu aici au apărut certurile, că ni se părea foarte tare că ne înghesuim toți într-o cămăruță. Nici măcar la duș, când trebuia să stăm la rând. Nici măcar la masă, când trebuia să alegem o terasă. Toate discuțiile apăreau seara când trebuia să alegem o discotecă. Unii voiau în Tineretului, alții la Ring (sper că-mi aduc aminte bine numele), alții voiau să atârne pe la terase până mai târziu, altele voiau ba la concert Direcția 5, ba la Animal X. Deci vă dați seama că timp de 9-10 seri, cu greu ne-am înțeles din prima.
Apoi, după ce vacanțele din timpul școlii s-au terminat, au început concediile. În primul an de când eram cu Sotzu’-pe-atunci-iubit ne-am organizat primul concediu pe forțe proprii, în Austria. E drept că în 4 sau 6, cheltuielile se pot reduce semnificativ, dar în 4 sau 6 și gusturile sunt mai împărțite și pretențiile sunt altele. Am încercat de două ori să mergem cu încă un cuplu în concedii și de fiecare dată am sfârșit prin a face exact același lucru: ne despărțeam, fiecare cuplu o lua pe drumul lui și de văzut, ne vedeam doar seara și dimineața la pensiune.
Am învățat în primul concediu organizat împreună cu alții că nu vreau să impun nimănui orarul meu și cu atât mai puțin vreau să mi se impună ceva sau să mi se strice planurile. S-a întâmplat la Budapesta în 2008, s-a întâmplat la Munchen în 2012, un pic și la Dresda în 2013. Ba nu ajungi la timp unde trebuie să ajungi, ba unii n-au chef și strâmbă din nas, ba alții nu-s la fel de interesați ca tine… Din acest motiv încercăm mereu să mergem singuri unde vrem să mergem. Ne place să vedem orașul pe jos, să-l fotografiem, să ne oprim când avem noi chef, să mâncăm de câte ori și unde ne pică bine, fără a face compromisuri pentru că cei cu care suntem fie n-au bani destui, fie au prea mulți și nu ne permitem noi.
Mă rog, ați înțeles ideea. Nu zic că n-ar fi fain să stai seara la un pahar de vin și să povestești cu prietenii despre ce-ai văzut sau senzațiile pe care le-ai încercat. Numai că noi încă n-am descoperit un cuplu care să fie exact ca noi când vorbim de călătorii. De fapt avem câteva opțiuni pe care nu le-am încercat, dar cine știe când chiar ne facem curaj să facem o propunere.
Tare mi-ar plăcea să-mi povestiți despre experiențele neplăcute pe care le-ați avut în vacanțe din cauza prietenilor sau a familiei.
Și după ce-mi povestiți mie în comentarii, poate v-ar face cu ochiul o excursie în Corfu. Vor intra în competiție toate comentariile lăsate până pe 28 februarie pe toate blogurile participante la campania Christian Tour. M-aș bucura de nu vă puteți închipui dacă marele câștigător va fi ales de pe blogul meu.
Mai mult de atât, dacă intrați pe www.suricescu.ro, puteți câștiga o croazieră în Caraibe:
* * *
Când vine vorba de vacanţă, fiecare dintre noi caută altceva şi are modul propriu de a se bucura de ea. Familia Suricescu, de exemplu, are gusturi dintre cele mai diverse: vrea odihnă, distracţie, aventură şi servicii de cea mai bună calitate, toate într-un singur loc. Christian Tour înţelege cât de important este timpul petrecut împreună cu cei dragi şi, prin conceptul Family Moments, a selectat şi a inclus resorturi şi destinaţii speciale, care îndeplinesc toate exigenţele unei vacanţe în familie sau în grup. Şi tu te poţi bucura de o vacanţă ca cea a familiei Suricescu. Intră pe www.suricescu.ro şi înscrie-te în campanie! Poţi câştiga excursii în diferite destinaţii Christian Tour sau chiar premiul cel mare, o croazieră în Caraibe!
16 Comments
lala
De obicei, merg doar eu cu sotul in concedii si ne place foarte mult, ne distram, povestim etc.. S-a intamplat de cateva ori sa mergem si cu alte cupluri si chiar am avut o experienta neplacuta cu un cuplu incat am simtit ca mi-am irosit concediu degeaba.
Din cate imi amintesc era prin 2009, luna iulie noi doi si ei doi ne indreptam catre Hajduszoboszlo, un loc foarte drag noua.
In prima zi totul a fost super ok, ne-am trezit, am mers la plaja, ne-am balacit, seara am facut gratar, am dansat a fost super.
Problemele au aparaut din a doua zi cand tipul se trezea, bea 5 beri dupa aia nu mai avea chef de nimic, se purta urat cu prietena lui si cu noi, era morocanos si nervos….a fost groaznic. Ea, saraca se simtea prost tot isi cerea scuze.
Am sfarsit prin a nu ne mai vorbi, nici in ziua de azi nu mai tinem legatura, stim doar ca s-au despartit!!
Am ramas cu un gust amar dupa acel concediu, simteam ca am irosit timpul si banii degeaba.
IzabelaR
Ouch, ai nimerit un subiect sensibil :)). La mine cam toate excursiile in grup s-au soldat invariabil cu nervi si draci din cauza anturajului. Cateva scene memorabile:
– Grecia (2007) – mi-au sarit vreo 5 babe în cap, pentru că dupa 2 zile de stat aiurea pe plajă am pornit de capul meu să explorez insula. Nu înțelegeau săracele de ce ai veni câteva sute de km pentru altceva decât pentru prăjeală
– Germania (2007) – ditamai cearta în centrul Berlinului: în cele câteva ore de vizitat, grupul vroia la … New Yorker :)). Din nou am pornit pe cont propriu, întovărășită de fel de fel de mormăieli
– Munchen (2013) – eu vroiam muzee, ea … magazine și cafenele Dintr-o excursie între fete am ajuns să vedem împreună tunelul de metrou dintre gara și centru.
– Tunisia (2013) – unii nu pricepeau în ruptul capului de ce o femeie s-ar avânta singură în ”jungla” medinei
Morala: am un ghinion teribil la ales anturaje. După un șir lung de experiențe similare celor de mai sus am ajuns la concluzia că banii economisiți nu justifică nervii și că excursia ideală se face în maxim doi.
Cristina P
mda am patit-o cu am ales prost prietenii cu care am fost…dar nu ne-a tocmai stricat vacanta ca eu si sotul am facut ce am vrut, si ei au luat birturile la rand :))
cazarea a fost rezolvtata de je, independent. ei doar au zis da si au dat banii. Asta a fost revelion buapesta 2012-2013.
iar in urma cu ceva ani, am fost tot la Budapesta cu neste amici din Bucuresti. din pacate s-au facut bisericute (ardelenii separat, bucurestenii separat) si era cat pe ce sa ne smotocim in plin centru. oh well.
asa ca regula de baza , lately, la noi este sa mergem singuri :)))
Suna bine competitia ta, pacat ca eu nu servesc calatorii prin agentii de turism :))
andra
ca si cuplu preferam sa ne facem vacantele singuri, tocmai din motivele enumerate mai sus, insa excursiile la ski sunt mai reusite daca le faci in gasca.. astfel ca acolo nu mergem singuri.. atat anul acesta cat si anul trecut am fost cu acelasi cuplu in vacanta, cea mai mare greseala e ca eu aleg intotdeauna locul si eu fac rezervarile( bucuria mea) astfel ca daca se plangeau de ceva o luam cam personal si vreau sa zic ca se plangeau mai tot timpul ( in special tipul) m-au innebunit! comentarii si figuri 🙁 ce ma enerva foarte tare e ca locul era foarte frumos si cazarea excelenta… si un caz mai special a fost anul trecut cand 11 fete am plecat la Barcelona pt petrecerea burlacitelor, unele nu ne cunosteam intre noi, asa ca a fost ff grey sa ne sincronizam, unele vroiau shopping , altele sa viziteze, altele plaja!! a fost f greu si destul de frustrant pt mine pt ca am petrecut destul de putin timp cu cea care urma sa se casatoreasca… cu siguranta nu as mai face asta( cu gasca mea de prietene e ok dar fara necunoscuti)
O Oană
Vacanțele mele ”stricate” s-au datorat ori oamenilor care m-au însoțit, ori condițiilor de cazare.
Cu mersul în excursii cu alte cupluri m-am lecuit. Fiecare vrea să vadă ceva și de aici ies certurile. Uite-așa am văzut eu Schonbrunn pe dinăuntru în timp ce un cuplu insista să rămână 4 ore doar în grădini. Ne-am dus pe căi separate și ne-am întâlnit la autocar. Așa mai e și cu mâncarea; nu-s de acord să ia fiecare un fel și după aia să mâncăm toți patru combinat, unii de la alții. E ciudat și chiar nu-mi face cu ochiul.
În afară de oamenii care m-au însoțit m-au mai enervat locurile de cazare. Nu au fost urâte, dar nici nu e cel mai frumos sentiment atunci când din cabina de duș riști să cobori în vasul de toaletă. Sau când nu există perdea la duș. Sau când trebuie să reglezi aerul condiționat manual, din spatele aparatului, fiindcă nu există telecomandă.
Cami
Am fost si noi de cateva ori in vacante impreuna cu prietenii, dar in mod clar preferam sa plecam doar noi doi. Cu prietenii ne vedem tot restul anului, in cele 2 saptamani de vacanta pe an (rar ne permitem mai mult de atat) preferam sa fim doar noi doi.
Silving
Noi mergem in 5,adica noi toti si e foarte bine asa.Pana si noi ne mai despartim,eu merg cu fetitele la shopping,el se duce pe undeva cu cel mic.Dar parerea mea e ca tot in familie /cuplu e cel mai bine,exact cum spune si comentariul de mai sus.In cuplu ai parte si de romantism,daca mai ai si copii e mai putin romantism,dar au si vacantele rostul lor,apropie familia si mai mult.
Teododa
Cea mai urata experiență cu anturajul de concediu a fost în 2010 când am plecat în grup de 10 oameni la Praga și ne-am încăpățânat sa rămânem împreună pe toată perioada șederii. De fiecare data când ne porneam undeva ne lua cel putin o ora sa cădem de acord în ce direcție sa mergem. În plus, de câte ori traversam minunatul și aglomeratul pod de la un capăt pana la celalalt făceam cel putin 2 ore pentru ca fiecare vroia ba cercei, ba magneți, ba diverse alte suveniruri și tot grupul stătea după fiecare în parte sa se hotărască.
O alta experiență semi-eșuată a fost în grup de 16 la Budva. Atunci am fost mai inspirați și am hotărât sa ne împărțim în grupuri mai mici după preferințe în materie de activități, ora de trezire, plaja aleasă samd. Problema cea mai mare a fost ca de câte ori ne adunam toți și vroiam sa luam masa sau sa bem ceva la o terasa cu greu găseam locuri pentru toată lumea în același loc. Aspectul pozitiv a fost că am beneficiat de reduceri de grup la o grămada de chestii (boat trip, bungee, închirieri de sezloguri).
Nu prefer nici vacantele în 2 pentru ca mi se pare putin monoton. Personal sunt de părere ca un concediu ideal e în grup de 4, cu condiția sa știi cu cine pleci la drum.
deea
Mai, la noi a fost invers, in sensul ca noi am fost aia care am stricat vacanta altora. 😀 Avem niste prieteni buni, era un an in care stateam toti cam prost cu banii, si am zis ca mergem impreuna la mare, in Bulgaria, cu masina. Am inchiriat un apartament ieftin si dragut aproape de plaja, 2 dormitare mari, living, bucatarie, o piata misto cu de toate aproape, se vedea marea de pe balcon, totul a fost super OK, mai putin fiu-meu, care avea 5 ani si o tona de crize de personalitate la momentul respectiv. Desi in general e un copil super-cuminte si linistit, vacanta aia nu i-a priit de loc, facea crize de isterie din orice. Pe drum, din Cluj pana in Bulgaria, a comentat non-stop ca el nu vrea niciun concediu, ca ce ne-a apucat pe noi sa mergem la mare, ca el vrea la buna-sa. Discursurile lungi de cate 30 de minute erau condimentate cu pauze de plans si bocit de cate 10-15 minute, n-a dormit o secunda tot drumul. Dar a trebuit sa ne oprim de n ori pt pipi (dupa ce ne opream, nu-l mai trecea), pt papa, caca, plimbare etc. Dupa ce am ajuns, n-a fost mai bine: nisipul e prea fierbinte, ii intra intre degetele de la picioare si el nu-l suporta, nu vrea in apa, colacul pe care i l-am cumpart e o tampenie (l-a si spart la nervi cu dintii), nu vrea sa bvada nimic, nu vrea sa mearga nicaieri, nu-l amuza nicio jucarie, nicio chestie, efectiv se miorlaie non-stop etc., etc. Prietenii, oameni de bun simt, au incercat sa stea cu noi, sa ne mai ajute, sa-i intre in gratii lu’ mister, dar dupa vreo 2 zile le-am zis noi sa-si vada de treaba, de vacanta, de programul lor, sa nu mai stea dupa curul nostru ca nah, asta-i situatia. Nu s-au suparat pe noi, am ramas in relatii foarte bune, dar e clar ca nu a fost un concediu prea relaxant nici pt ei. Nici in ziua de azi nu stiu ce i-a casunat copilului in vara aia, in concediul ala, ca nu era deloc genul lui 😀
silvia
Cele mai mișto vacanțe pentru mine sunt cele in 2. Noi ne înțelegem extraordinar în vacanțe, avem aceleași pasiuni, e perfect. Anul ăsta plecăm cu încă un cuplu într-un soi de road trip prin Italia și deja recunosc, mi-e puțin frică 😀 Deși am stabilit toți 4 de la bun început că face fiecare ce vrea, dacă există diferențe de program. Dacă noi vom vrea la cafea și ei la shopping, nu văd de ce nu am putea face asta separat. Trebuie să mai menționez că suntem best friends, ne știm de ani de zile etc etc. Adică știm la ce să ne așteptăm.
Când am fost în Lisabona în grup mare a fost minunat, pe de o parte, dar un maaare chin, pe de alta. Groaznic să armonizezi programele și dorințele a 9 oameni. De asta în ultima zi ne-am separat.
Vacanțe total stricate nu am avut însă până acum și sper să nu am. Îmi place prea mult să mă plimb și îmi doresc prea mult să ajung să vizitez chestii încât să îmi stric vacanța.
Mărgeluţa
:)) Si noi am patit-o cand am fost plecati in Turcia cu un alt cuplu. In primele zile a fost bine, dar spre final ne vedeam doar seara la hotel! Erau genul de oameni care voiau sa faca mare economie la tot, s-au zgarcit la absolut totul, de la intrari la muzee la mancare. Eu asta nu inteleg: esti in vacanta, ce naiba, de ce sa nu te bucuri, daca tot ai muncit un an intreg pentru asta?
elena m.
Nu imi mai strica nimeni vacantele pentru ca nu le mai permit:d In cazul meu rudele au fost problema, parca nu puteam pleca nicaieri fara cumnati si nepoti. Dar lucrurile s-au schimbat si de vreo 3 ani am reusit sa plecam in vacante doar eu si sotul meu. Me happy 🙂
ady
n-as putea spune ca vacantele (mai degraba week-endurile) cu niste prieteni mi-au fost stricate, dar mai degraba n-au fost chiar ce mi-am inchipuit eu. dar pentru ca programul a fost bramburit de un copil mic (1-2 ani), ma abtin sa comentez prea mult. 🙂
mie nu-mi strica nimeni vacantele din simplul motiv ca, din lipsa de partener, ma duc singura. aleg in mod constienta sa nu ma combin cu vreo prietena la fel de solo, tocmai din motive d-astea. probabil nici eu nu-s chiar comoda, nu vreau sa stric cheful nimanui, dar nici sa las de la mine si sa fiu impaciuitoare si sa fie vacanta mea neplacuta.
e super misto sa faci doar ce ai tu chef: fie ca ai chef de muzeu (si sa stai acolo tzashpe ore), de shoping, sa mergi in propriul ritm si sa te opresti fix cand ai tu chef sa faci o poza, si sa lenevesti la soare/umbra fix in minutul ziua in care ai tu chef, sa te razgandesti daca ai chef, etc.
nici nu va puteti inchipui ce misto e barcelona fara “el”. singurul motiv pentru care am vazut exteriorul stadionului lu’ fc barcelona, a fost ca pe acolo trecea autobuzul care ma ducea la nu mai stiu ce muzeu. 🙂
ceea ce mi-a scricat mie totusi vreo 2-3 vacante a fost ploaia.
dana
Eu nu mai merg de mult cu alti oameni in vacanta. Din timpul facultatii si pana acum am mai incercat o singura data, si s-a lasat cu ceva nervisori, desi prietenii erau prieteni foarte buni. Nu ii inteleg pe cei care simt nevoia sa mearga cu prietenii in vacante, unii chiar ne intreaba: “Cum, mergeti doar voi doi? Pai si nu va plictisiti?!” :)) Asta ar fi grav, sa ne plictisim in doi. Pentru mine vacanta=relaxare=libertate. Deci nu, fara coada in vacanta.
demo
Mie imi place sa merg cu cat mai multi oameni in vacanta. Evident, e greu sa hotaram sa mergem toti in acelasi loc, mai ales ca eu sunt genul care pleaca dimineata si pana seara nici gand sa ma opresc. Dar propunem cateva locuri de vizitat si cui ii convine merge, cui nu, ramane la leneveala.
Iportant e sa nu existe persoana pretioase si mofturoase, care sa strice cheful tuturor.
carmen
Nu exista vacanta mai reusita decat cea in doi, cel putin pentru mine. A fost destul de greu de gestionat un weekend la Budapesta impreuna cu inca 4 persoane, daramite o vacanta intreaga. Si nu, nu ma voi duce sa zac la soare pe vreo plaja, doar pentru ca altii se plictisesc in doi :). Mi se pare aiurea de tot sa ajungi in vreo Grecie, Italie etc.. si sa stai pe o plaja 7-10 zile, sunt atatea de facut si de vazut. Dar fiecare cu alegerile lui, pentru noi e “no thanks” 🙂