Londra, frumoasă ești!
Dacă Parisului i-am dedicat o serie de articole (cu care nici acum n-am terminat), cu Londra n-o să fac la fel. De fapt, cred că n-o s-o mai fac cu nici un alt oraș pentru că până mă mobilizez eu să scriu despre excursiile pe care le fac, se pierde toată magia. Așa că, tot ce-mi aduc aminte și tot ce vreau să spun despre Londra, văzută pentru prima oară, o să găsiți în articolul ăsta.
– Londra e deosebită, dar oricât de frumoasă și civilizată e, n-aș da Parisul pe Londra. Asta dacă cineva m-ar întreba vreodată pe care dintre ele le prefer, aș arăta cu degetul către Paris. Da, știu, nu se compară, sunt două chestii diferite, dar…
– m-a exasperat conducerea pe partea stângă a străzii, m-a derutat uitarea în dreapta și apoi în stânga înainte să traversez strada, m-a confuzat rău că busurile care sunt pe partea stângă nu vin în stație, ci pleacă din stație – ceea ce m-a făcut de vreo două ori să vreau să alerg după ele.
– a fost primul oraș în care efectiv am simțit că mă sufocă oamenii. Nicăieri unde am fost n-am avut senzația asta de învăluire, de puțin spațiu în jurul meu când mă deplasam prin centru. Nu e cazul și în cartiere, acolo e chiar pustiu, dar în zonele aglomerate, păi e aglomerație, nu glumă. Pe Oxford Street, valuri de oameni ieșeau și intrau în magazine, valuri de oameni mergeau pe stradă, iar eu, cu cârjele mele, abia mă mișcam și mă simțeam grăbita, deși nimeni nu mi-a avut treaba.
– apropos de asta… o să fac o glumă nesărată, pe care vă rog să o tratați exact ca atare: „e bine să fii handicapat în Londra.” Oamenii sunt ATÂT de politicoși și de săritori când văd pe cineva în cârje, cu baston, în scaun cu rotile sau cu orice dizabilitate, încât le-aș recomanda toți oamenilor cu dizabilități din România să emigreze acolo. N-a existat metrou în care să mă urc și cineva să nu-mi ofere scaunul lui, atunci când toate erau ocupate. Când aveam de mers două stații, nu mai voiam să stau jos, dar englezii insistau: „Are you sure?” Le zâmbeam și le mulțumeam, dar cobor. O dată, într-un metrou super aglomerat în care eu blocam ușa, o doamnă m-a bătut pe umăr, n-am auzit ce zicea, dar am dat din cap și i-am spus că cobor la prima. După ce-am coborât, a venit la mine să-mi spună că a vrut să-mi ofere locul ei pe scaun. Îmi venea s-o strâng în brațe. Apoi un alt englez, în cârje și el, trece pe lângă mine în seara de Revelion și-mi zice: „I’ll race you to… nu-mai-știu-unde”. Am râs amândoi și mi-a făcut seara și mai frumoasă. Toți se dădeau din fața mea sau îmi făceau loc să mă lase să trec, toți îmi zâmbeau, unii chiar mă întrebau ce-am pățit.
– și că tot vorbim de oameni, am câteva exemple și în afara faptului că eram în cârje: o fată frumoasă a stat aproape 5 minute să caute pentru noi și să ne dea informația corectă cum puteam ajunge de unde eram la stadionul celor de la Chelsea. A căutat mijloace de transport, l-a sunat pe iubitul ei, apoi a căutat iar pe net, pe site-ul clubului, numai să nu ne lase să plecăm de acolo fără nici un răspuns. O chelneriță poloneză dintr-un pub a stat vreo 5 minute de vorbă cu noi și ne-a povestit că de 10 ani de când e în Londra încă nu i-au acceptat cererea de reședință/rezidență (?), deși lucrează legal de 9. Într-un alt pub, o altă chelneriță mi-a cerut ID-ul și a insistat să găsească anul nașterii mele, pentru că nu credea că n-am sub 21 de ani. :)) și ea mi-a făcut ziua mai bună. Deși nu era londonez, un neo-zeelandez l-a abordat pe Sotz în timp ce așteptau amândoi la coadă la garderobă într-un magazin, și până am ieșit eu s-au întreținut vorbind despre Londra, ocolul lumii și politica din România. Deci da, mi-au plăcut oamenii întâlniți la Londra, sunt foarte politicoși și foarte civilizați.
– despre vreme… numai de bine. Am stat 7 zile acolo, ne-am pregătit ca și cum am fi mers în Norvegia pe vremea asta, dar n-am îndurat frigul nici cel puțin un minut. A fost soare 5 zile din 7, puțina ploaie, dar ne-supărătoare, vânt și cam atât. Pot spune că a fost vreme mai bună la Londra în decembrie decât la Paris în octombrie.
Cazare, transport, masă
– după ce-am căutat cazare în toate felurile posibile, iepurele a sărit din partea unui prieten care are un amic în Londra și care se întorcea în țară de sărbători. L-a întrebat dacă își închiriază apartamentul pentru 8 nopți și după ce-a fost de acord, am bătut palma pentru 200 de euro – ceea ce pentru Londra e super decent. Am stat în zona 2, aveam un apartament cu două camere, baie și bucătărie (deloc utilată :P) și 3 busuri la 3 minute de mers pe jos de blocul în care stăteam.
– biletele de avion au fost excesiv de scumpe în perioada 26 decembrie – 2 ianuarie. Am dat 1500 de lei pentru 2 persoane dus-întors și un bagaj de cală – și asta cu reducere de 20%. În altă perioadă sunt mult mai ieftine, dar na… dacă vrei artificii, plătești pentru ele. Transportul de la Luton la Londra și înapoi a fost cu easybus pe care am dat 17 lire de persoană și le-am luat online cu 2 zile înainte de plecarea de acasă. E mai ieftin așa că dacă îl iei de acolo e 10 lire un dus. Sunt mai multe companii, deci nu-i panică, oricum poți ajunge din aeroport în oraș, doar că e mai trist la întoarcerea acasă. Dacă îți pleacă avionul la 8:30 cum ne-a plecat nouă, tre’ să fii cu cel puțin o oră înainte de îmbarcare la aeroport, ceea ce înseamnă că trebuie să fii acolo la 7:30. În funcție de ce zonă stai în Londra, tre’ să-ți calculezi și cât faci cu mijloacele de transport în comun. Și să fii atent la ce oră încep să circule metrourile că fiecare are altă oră de început. Și așa se face că ne-am trezit la 4:15, am luat primul bus de noapte la 4:45, am ajuns la metrou, unde am asteptat până la 5:30 să se deschidă porțile, am luat primul metrou, după al doilea am așteptat 10 minute, la 5:50 eram în stația de easybus și în jur de 6:50 ajungeam la aeroportul Luton. Și eră și să pierdem avionul că deși ne făcuserăm check-in-ul de cum am ajuns acolo, am mai lălăit-o la o cafea, la micul dejun și nu știam că până la poarta de îmbarcare mai sunt 10 minute de mers pe jos. Când am ajuns acolo, coadă killometrică. Am urcat în avion cu 5 minute înainte să se închidă ușile. Prin Londra ne-am plimbat cu Travelcard-ul pe 7 zile, pe zona 1 și 2. Asta însemna că puteam merge cu metroul pâna la capătul zonei 2, dar cu busul oriunde în orice zonă. Fără limită de călătorii. A costat 30 de lire + 5 lire cardul 🙁 dar 7 zile ne-am plimbat în toate direcțiile și cu câte busuri am vrut. În ultima, fiind a 8-a am încărcat cardul cu 5 lire și am mai mers o stație.
– de mâncat am mâncat mult de la supermarket, de vreo două ori de la fast-food-uri o dată de la un pub și o dată de la healthy eating. Am mâncat mult la Londra și cred că m-am îngrăsat 3-4 kile. Găsești localuri și scumpe și ieftine și asta mi-a plăcut tare mult acolo: poți trăi decent și dacă ești bogat și dacă ești sărac.
Obiective turistice
– London Eye a fost prima oprire, ne cumpăraserăm biletele de pe net, că-s cu 2 lire mai ieftine. Unul a costat 17. Spectaculoasă, imensă, bine poziționată, unul dintre puținele locuri din care poți vedea Londra de sus.
– clădirea Parlamentului și turnul Big Ben-ului m-au plăcut neașteptat de mult. Nu-mi plac în mod deosebit când le văd în poze, dar la fața locului e chiar drăgălaș. Evident și impresionant.
– Westminster Abbey e „disgusting” de scumpă – așa a zis o englezoaică – 18 lire intrarea… Sotzu’ a zis că ar plăti atâta numai dacă e și Regina înauntru.
– statuia lui Mandela
– Buckingham Palace e urâțel, deloc spectaculos, dar l-am văzut la ceas de seară, n-am văzut beefeater-ii schimbând garda, deci n-am fost impresionați. Apropos, chestie interesantă: pe o rază de o milă în jurul Palatului, nu are voie să circule nici un mijloc de tranport în comun, iar zona e împânzită de camere de luat vederi.
– The Shard e cea mai înaltă clădire din Uniunea Europeană, iar dacă n-ar fi Mercury City Tower din Moscova, ar fi cea mai înaltă și din Europa.
– partea modernă a Londrei e și de o parte și de alta a Tamisei, în zona în care e și Tower Bridge.
– Tower Bridge e al doilea obiectiv care mi-a plăcut mult de tot, după turnul Big Ben-ului
– Tower of London
– St. Paul’s Cathedral e impresionantă, cel puțin pe dinafară, că înauntru se plătește, evident
– Covent Garden e foarte pestriț, lume multă, spectacole în aer liber: muzică, echilibristică, jonglerii și alte cele. Un loc foarte viu.
– am văzut stadioanele Arsenal și Chelsea, doar pe dinafară și la ceas de seară. Mi-a plăcut mai mult Chelsea.
– la Madame Tussaud’s ne-am cumpărat bilete de pe net din același motiv: erau mai ieftine. Însă ne-am luat o țeapă pentru că cu biletul de bus către Oxford puteam să intrăm pe un singur bilet. N-am știut, dar poate vă ajută pe voi: dacă mergeți cu Oxford Tube, primiți un voucher, intrați pe site, îl printați și mergeți cu el la Madame Tussaud’s – două persoane pe un bilet. Muzeul e împărțit pe zone: zona vedetelor de cinema, a celor din sport, a familiei regale, a cântăreților, a personalităților politice, apoi urmează un fel de tunel al groazei unde însuși Vlad Țepeș stă la ușă, un carusel al istoriei Londrei și zona supereroilor unde se vizionează un film animat în 4D cu Iron Man, Captain America, Spiderman, Lady Marvel (?) și Hulk.
– „Detectivul” are statuie și casă memorială
– Trafalgar Square văzută noaptea, apoi din bus nu m-a impresionat cu nimic
– nici Piccadily Circus, deși era plină de lumini și agitație
– iar pe celebra zebră de pe Abbey Road am trecut cu cârjele
– am trecut și pe la Harrod’s mai mult pentru că voiam să văd memorialul Dianei și-al lui Dodi, că la prețuri era să leșin
Și cam asta e Londra cu bune și cu rele, iar dacă Sotzul îmi demonstrează că-și dorește cu adevărat să locuiască acolo, poate dăm Berlinul pe ea și ne-o facem casă. În albumul de pe picasa vedeți mult mai multe poze, în special de la Madame Tussaud.
54 Comments
Iuliana
Cu bune si cu rele, mie mi-a ramas Londra la inima si ma tot cheama inapoi. Nu pentru obiectivele turistice, ci pentru oameni, atmosfera si energia orasului. M-as vedea locuind acolo, de fapt oriunde in Anglia.
Ma bucur ca ti-ai implinit visul asta si ai fost foarte ambitioasa si foarte curajoasa sa mergi acolo in carje 🙂
Tomata
pai aveam deja biletele de avion cumparate si fusesera destul de scumpe. Doamne fereste, cred ca numai pe targa daca eram, nu m-as fi dus. :))
Loredana
Eu am fost la Londra când Puștiul avea 7 luni, cu el cu tot, și am întâlnit aceeași deschidere de care zici tu, doar că pentru mămici… a fost una dintre cele mai cel vacanțe, în martie, cu o vreme super… așa de mult mi-a ajuns Londra la suflet, că am revenit acolo singură, după un an, pentru un city break, prima mea plecare singură în altă țară… să mă plimb singură pe acolo a fost… genial de bine.
Deci, știu bine că părerea e subiectivă, dar pentru mine Londra e ceva aparte… și toate poveștile și pozele tale tare mi-au făcut un dor nebun… mă bucur că ți-a plăcut, chiar dacă sunt altele mai sus în topul tău, nu-i nici un bai, de-aia e așa frumos, că suntem diferiți..
Zi frumoasă!
Tomata
wow, 7 luni, ce tare. ti-am mai zis ca vreau sa fiu o mama ca tine, nu? 🙂
ziceam eu intr-un post acum ceva timp ca mi-ar placea sa merg intr-o excursie singura, dar numai daca as fi singura (as in nemaritata :)) ).
sper sa te reintorci acolo, singura sau cu Pustiul, cum i-ar fi sufletului tau mai bine 🙂
Mihaela Dămăceanu
Eu nu am ajuns şi tare mult îmi doresc. Mi-a plăcut fotografia de pe “celebra zebră”.
Au fost scumpe biletele de avion dar aţi avut noroc la cazare. Mâncarea era foarte scumpă? În Paris-mi-a rămas şi mie la suflet, noi am reuşit să ne descurcăm în condiţii asemănătoare cu ce ai scris tu aici, cam cu 20-25 euro/pers/zi.
Tomata
scumpe de tot 🙁 dar a fost asa din cauza perioadei.
mancarea e destul de scumpa daca o manaci in pub-uri. adica noua ni se pare scump un fel de mancare cu 10-15 lire. in rest, pe strada, la fast food, la turci, indieni, chinezi gasesti destul de ok. sau, cum ziceam, de la supermarket. 🙂
n-am calculat cat am cheltuit pe zi pentru ca ni s-a intamplat ca o data sa cheltuim 120 de lire intr-o zi, iar intr-alta doar 15… dar cu tot cu cazare, transport si cumparaturi (dar fara biletele de avion) am cheltuim impreuna 595 de lire, ceea ce zic ca-i foarte ok.
Mihaela Dămăceanu
Uite cum mi-ai făcut două bucurii în seara aceasta! Totalul este o sumă chiar foarte, foarte OK, ceea ce-mi dă speranţe că poate voi ajunge mai repede decât credeam. Iar a doua bucurie, ştii tu care a fost. Mulţumesc pentru ambele!
Tomata
>:D< pentru a doua mi-am propus sa intru cat de des pot pe blogurile celor care comenteaza la mine si sa las si eu un comentariu la ei. si-mi pare rau ca nu am timp sa citesc toate blogurile cititorilor mei. 🙁 dar macar din cand in cand. si tu mi-ai facut o bucurie frumoasa cu cuvintele pe care mi le-ai spus. 🙂
Alina
De ajutor informatiile tale, mai ales ca anul acesta voi merge si eu la Londra.
Din ce vad doar din aceasta postare, da… Paris ramane Paris. <3 Voi lasa si Londra sa ma surprinda, imi plac oamenii lor, din ce ai povestit! 🙂
Sa ai un an cu dorinte implinite, calatorii frumoase si multa fericire! 🙂
Tomata
pai daca mai ai nevoie de informatii, scrie-mi, ca nu le-am dat pe toate pe blog. sigur mi-au mai scapat unele dintre ele.
multumesc de urari si exact calatorii multe iti doresc si eu tie, ca stiu ca si tu esti mai calatoare din fire 🙂 si bineinteles, multa sanatate si multa bucurie. 🙂
Lizuk
O, ce dor de Londra m-a apucat citind despre vacanta ta… Si mie mi-au placut oamenii, au fost incredibil de amabili – desi eu nu aveam carje 🙂 Am fost acolo intr-o perioada nu prea aglomerata (de Valentine’s) asa ca am putut vedea tot ce ne-am propus fara sa fim inghesuiti. Si dupa vacanta asta Londra a devenit number one din toate capitalele vizitate de mine. Inaintea Parisului…
Tomata
😛 si eu patesc asa cand citesc despre cateva orase pe care le-am vizitat. dar totusi, la a doua vizita parca nu mai e asa interesant. sunt foarte curioasa cum ar fi la Paris si la Londra a doua oara.
Andreea D.
Ce m-aş mai întoarce în Londra…
lala
Iubesc Londra, m-as muta acolo azi dar inca nu am reusit sa il conving pe sot. La noi e invers 🙂
Tomata
il inteleg pe sotul tau. nici eu nu as fi plecat nici in ruptul capului din tara acum 5 ani. dar de-atunci s-au schimbat multe.
cotos
Dupa 8 luni traite acolo, nu am cum sa spun ca am reusit sa o cunosc pe toata, dar mare parte din acest frumos oras am reusit sa vad. Centrul (Zona 1) e foarte frumoasa, insa cu fiecare zona mai incolo devine din ce in ce mai cosmopolit si murdar. Eu am stat atat in zona 3 cat si in 5 in estul Londrei.
Tomata
ca in orice oras banuiesc. sa nu ai impresia ca Pariul e stralucitor dupa ce iesi din primul arondisment. Sau Istanbulul cand te indepartezi de centru.
Diana
Pacat ca nu ati intrat in Westminster Abbey, e impresionanta inauntru. La Kensington Palace ati fost? Impreuna cu Westminster au fost obiectivele mele preferate din Londra 🙂
Tomata
Cezar n-ar fi platit atata nici picurat cu ceara :)) Eu poate voi plati data viitoare, ca-s curioasa.
N-am fost nici la Kensington. N-am fost in multe locuri pentru ca nu ma puteam deplasa asa usor si asta-mi cam taia din cheful de vizitat.
Bia
Da, m-am asteptat sa spui tot ce ai spus, din simplul motiv ca eu cred ca Parisul ti se potriveste mai bine. De la distanta eu vad Londra ca pe un oras mai putin boem, de asta cred ca daca mi-ai da o lista cu 10 orase pe care nu le-am vazut si m-ai pune sa le aranjez in ordinea in care vreau sa le vad, Londra sigur nu ar fi printre primele… Oricum sper sa ajung candva si pe acolo 😉
Tomata
maaa, stii tu ce stii 🙂
eu cred ca ti-ar placea la Londra, asa mai putin boema si ploioasa cum e. si ea are un farmec aparte. diferit de cel al Italiei tale iubite, dar totusi cred ca ar misca ceva in tine 🙂
Simona
Nu ca ar fi o regula, dar, in general, astea sunt impresiile cand vizitezi Londra pentru prima data, esti prea ocupat sa bifezi obiectivele turistice ”must see” si nu ai timp sa o ”simti” cu adevarat. Nicio problema, totul se rezolva cu o a doua vizita 🙂
Tomata
cunoscandu-mi metehnele, sunt slabe sanse ca un oras sa-mi placa mai mult a doua oara. nici un oras in care m-am reintors n-a mai fost atat de interesant pentru mine ca prima data. poate fi Londra exceptia de la regula, dar o sa vad cand ma reintorc acolo.
Mirela
Sunt de acord cu tine. Nici eu nu aş da Paris-ul pe Londra! Paris-ul e absolut impunător prin clădiri şi prin parcurile imense, şi cel mai fain, în Paris fiecare clădire e înconjurată de spaţiu verde, suficient cât să o pună în valoare. Să nu mai vorbim de muzee, Montmartre, etc.etc! Londra mi s-a părut un amalgam prietenos. Oricum, mă bucur că am avut ocazia să le văd pe amândouă!
Tomata
nu stiu exact ce are Parisul in plus, cert e ca imi e in suflet.
Londra e superba, dar parca n-are locul ei acolo.
Teo
Eu m-am indragostit de Londra abia atunci and am mers acolo fara a fi turist, ci cu treaba birocratica. E minunata, dar inca nu sunt pregatita sa-mi las dragul Coventry pentru ea. Iar oamenii… Am fost in Danemarca in vacanta aceasta si am inteles de ce iubesc atat de mult britanicii (nu chiar pe toti).
Tomata
deci in Danemarca nu-s oameni amabili si saritori si zambitori? 🙁 of…
cum ti-am zis si pe Facebook, la urmatoarea vizita la Londra, de mai esti in Coventry, iti fac o vizita 🙂
Teo
Eu i-am simtit duri, poate gresesc. Fiind obisnuita sa zambesc oricand si oricum, am fost privita ciudat. Si nu sunt atat de obisnuiti cu strainii pe cat sunt englezii. Dar daca surorii mele ii place acolo, inseamna ca au si ei ceva bun.
Daaa, te astept cu cea mai mare placere, nu am de gand sa plec prea curand de aici. E doar la o ora de mers cu trenul 🙂
Tomata
m-am interesat deja unde e. de-asta zic ca vin :))
dojo
La mine e inca pe lista ‘de vazut’ desi sotu’ nu-i neaparat dat pe spate de interes. Poate ajung pe acolo cu fie-mea, cand poate sa duca niste plimbari din astea mai turbate.
Frumoase poze si orasul chiar mi se pare misto. As avea o treaba cu vremea de acolo, in rest cuget ca as fi destul de fericita.
Tomata
poate mergi cu ea mai repede, cat e inca mica si poate fi tinuta-n brate/spate. in felul asta poate-l convingi si pe soț. 🙂
e foarte frumoasa, ai ce vedea, iar vremea, cum spuneam… n-a fost deloc ostila cu noi. nu stiu cum e in restul anului, dar noi nu ne plangem.
Lavinia
Mi-au fost de mare folos carjele tale cand era coada aia infernala la bar. Am fost servita imediat!!!:)))
Tomata
:))
Miky
m-am amuzat, asa patesc probabil toti cei care ajung la Londra pentru prima oara 🙂
mi aduc aminte ca si eu cand am calcat prima oara la Londra am fost zapacita de trecerile de pietoni si de aglomeratie. acum…da masina peste mine in Romania ca ma uit numai invers 😛
insa dupa un an de Londra tot ma enerveaza aglomeratia, noroc ca nu stau in centru
Tomata
sunt sigura ca te poti obisnui cu orice, desi daca chiar ne-am muta acolo… condusul nu va mai fi ce-a fost 😀
Kay
Me again, in cele din urma 🙂 (pai tu m-ai trimis la postul asta, nu?)
Voiam sa zic doar ca ma distreaza ca mi-ai dat dreptate 🙂 Adica no, nu am explicat eu foarte bine initial.
Ce mi-a placut mie la Londra n-a fost atat orasul in sine. Adica no, e frumos el asa, dar si Germania e frumoasa, si nici Parisul nu e urat. Oamenii insa… pentru mine, venita din Romania, a fost un soc. Sigur ca nu-s toti politicosi si prietenosi, dar atunci mi-am dat seama ca mediul in care traiesc in Ro (luat in sens larg, de oameni de pe strada) este… imbunatatibil (sigur ca stiam si inainte ca e imbunatatibil, dar cumva n-aveam idee cat de mult, nu aveam o imagine clara apropo de cum poate sa fie). Si dupa ce-am vazut cum poate fi… I couldn’t let go of it.
Acum imi incep dimineata cu tanti impartitoare de ziare gratis zicandu-mi “have a nice day”, iar pe chitantele/bonurile de cumparaturi primite mereu scrie “received with thanks”. Tinutul usii pentru altii e o forma de sport national (sigur ca nu 100% din cazuri, dar uite, am un coleg in scaun pe rotile, si pana si el mi-a tinut usa cand ne-am intersectat la un moment dat), si oamenii multumesc soferului de autobuz cand ies. Si sansele mari sunt ca daca te intersectezi cu cineva pe strada sa-ti zambeasca (in Ro nu era asa, am fost foarte atenta la un moment dat). Ce vreau sa spun e ca oamenii din jur conteaza, mult. Mai mult decat landmarks-urile sau frumusetea strazilor, sau whatever. Chiar ma gandeam cand mi-am facut bilantul de sfarsit de an ca daca ar fi sa iau din nou decizia cu mutatul, as face aceeasi alegere in the blink of an eye. Faster, even.
Si da, aia cu directia cealalta de circulatie e generatoare de confuzii (bine, mie mi s-a parut amuzanta, nu suparatoare). Mie mi-a luat vreo 4 luni sa ma obisnuiesc cu ea, si acum am emotii pentru cand ma voi intoarce “pe continent”, sa nu ma calce vreo masina (ca macar pe aici mai scrie pe jos in ce parte sa te uiti, ca-s obisnuiti cu habaucii, dar in Europa continentala n-am prea vazut sa fie).
Din nou, nu scriu asta sa te conving sa te muti la Londra 🙂 Dar I love it too much not to defend it.
Tomata
iti intrase comentariul in spam, ca era prea lung 😛
cand te gandesti ca necunoscutii ar putea sa-ti faca ziua mai buna in loc de mai rea (cum se intampla pe aici) parca iti vine sa te intrebi cu ce le-ai gresit tuturor. 🙁 eu nu ma plang, ca mie nu mi se intampla rautati de-astea, sunt genul care se opreste la discutii cu necunoscuti si nu atrag badarani.
but still, ca in Londra, n-am vazut oameni mai politicosi. si la Paris erau simpatici, dar parca nu asa.
O.
N-aș mai fi plecat de lângă Mr. Wolverine 😀
Serios acum, tot citind mi-a venit așa o poftă de călătorie…
Mada
si eu am fost in londra, in perioada 8-13 decembrie si nu a plouat deloc! a fost doar ceata dimineata, in rest a fost foarte bine! noi am stat la un ibis, cel de la aldgate, si am platit 280 de lire pe 5 nopti. bine, era fix la sfarsitul zonei 1. nu ne-am luat travel card, am luat oyster pentru ca am vrut sa mergem mai mult pe jos decat cu transportul in comun. am vizitat cam aceleasi lucruri pe care le-ati vizitat voi, in plus avem foarte multe muzee (british museum, national gallery, national portait gallery, tate britain, imperial war museum, science museum, national history museum). noi nu am apucat sa mergem la muzeul lui sherlock 🙁 si nici la kings cross, sa facem poza la peronul 9 3/4. eh, data viitoare!
pozele sunt foaarte frumoase, mi s-a strans putin inima si iar mi s-a facut dor de londra. 😀
Tomata
la mine a fost un pic mai greu cu mersul pe jos, ca dej… carje, dar oricum am mers destul. si cu travelcardul am mers si cu bus si cu metrou in zonele 1 si 2.
muzeele le-am lasat pentru a doua vizita. n-am fost nici noi la Sherlock, l-am vazut doar de afara. care-i faza cu peronul 9 3/4? ca nu stiu? 🙂
Mada
harry potter, pe unde intrau ei sa ajunga cu trenul la hogwarts 😛
Tomata
:)) ah, ok. n-am vazut filmele, n-am citit cartile 😛
Pingback:
dade
Va mutati in Berlin?
Tomata
hei, scuze ca n-am raspuns pana acum, nu vazusem comentariul. Initial am vrut Berlin, acum cochetam si cu Londra. una dintre ele. dar avem timp sa ne mai gandim.
dade
daca C. face ce facea si ultima data cand l-am vazut 🙂 Berlin e mult mai ok decat Londra.
Tomata
da, tot programator e. 🙂
la Berlin e mai greu cu limba, in rest…
pati
Nu ma pot satura de orasul asta…am fost de doua ori si pot spune ca as merge in fiecare weekend. Imi place cum ai scris. Cu amanunte amestecate printre impresiile personale. Stiu cat de greu e sa faci asta…Bravo.
Tomata
multumesc. asa scriu despre toate calatoriile mele, altfel n-ar avea nici un sens. 🙂
Pingback:
Pingback:
Pingback:
Pingback:
Pingback: