Expozitie de animale de companie

Cu cât drag am așteptat pozele cu animăluțe, nici n-aveți idee. 🙂 M-am miorlăit și m-am topit la fiecare poză cu necuvântătoare pe care am primit-o și așa mi-ar fi plăcut să îi smotocesc pe fiecare în parte. Da’ m-am consolat cu smotocirea câinilor din dotare care sunt atât de curați și pufoși și tunși de mi-e mai mare dragul. Deh… tratamentul (care fie vorba între noi, în afară de faptul că sunt mereu curați și pieptănați, nu are prea mare efect. Tot se ling și tot se scarpină). Aici aveti un album intreg cu ei. Ah, sa nu uit, Ricky, al mic, primul din poza, are 7 ani. Pe cat e de drac pe atat e de dulce. Celalalt, seniorul, e Benny si are 13 ani. E cel mai cuminte si mai linistit caine din cati am cunoscut eu. Are atata bun simt ca ti se rupe inima. Cand Ricky a intrat in familia noastra, nu l-a bagat in seama un an de zile. :)) Pana la urma, cand a vazut ca nu mai pleaca, l-a acceptat si i-a cedat lui toate drepturile.

Nu știu dacă ați avut chef să citiți până aici, da’ știu că o să cițiți micul bio de deasupra pozelor. 🙂 Să purcedem:

Câinii Andrei:
„A mare-i Dolly – Cane Corso. Are 1 an şi jumate. Am luat-o de puiuţ şi acuma-i cât masa.
A mică-i Maya – ciobănesc german. Are 3 luni şi un pic. O să se facă şi ea măricică bine.
Ambele-s rezidente la sat.”

Câinele Elenei
„O am pe Rory de la varsta de 6 saptamani. Mi-am daruit-o anul trecut, de ziua mea.
E un caine deosebit. Fireste, toti sunt. Dar a mea e mai cu motz. Poate tracta o masina, se urca 2,5 m vertical in copac, este extrem de incapatanata si afurisita (da’ eu sunt cu 5% mai incapatanata si afurisita decat ea, deci e ok) si duce la sfarsit orice sarcina i-as da… indiferent daca este epuizata, bolnava, ranita sau daca e nevoie sa isi dea viata. Jucarii n-avem ca le-a distrus pe toate, dar ii plac betele si sunt sigurele chestii care ii rezista mai mult de 10 minute.
O iubesc! Este motivul pt care ma trezesc in fiecare dimineata zambind.”

Pisica Oanei
„Chit că Miki o apărut deja și la Prințesa urbană și la mine pe blog și pe pagina de facebook a inepțiilor, eu tot o ”promovez” că deh, fiecare cioară cu puiul ei. Deci, Miki, birmaneză arogantă since 2001, cu un milion de porecle. Ea e dragostea mea blănoasă și sigur nu e ultima ei apariție în online :)). Am mai scris despre ea și sigur mai scriu că nu mă pot abține. O iubesc enorm chit că ea a devenit ”user friendly” abia după vreo 8 ani de trai comun, dar acum e foarte afectuasă și iubitoare și dulce și pufoasă și drgăgălașă și I will stop here. Nu aș da-o pentru nimic în lume!”

Pisica Elei
„Se numeste Ghandja Jamal, il alintam Jami sau Putza de maimutza, are 1 an si 4 luni, in arborele genealogic exista si o birmaneza…si a ajuns la noi intr-un mod mai ,,siropos”:  eu fiind plecata in alta tara, fiul meu era singur si m-a rugat sa il las sa aiba si el un sufletel langa el…asa ca am cedat intr-un final si in garsoniera mea au ajuns sa locuiasca doi baieti fara mamicile lor, baietei care s-au ,,imbarbatat” unul pe celalalt si si-au alinat dorul de mamici… De prisos sa spun ca sunt alergica la parul de pisica si ca imi era o frica ingrozitoare de ele… Cand am ajuns acasa, am invatat sa locuiesc cu o pisica in casa (lucru de altfel imposibil) si sa il iubesc pe Jami si el pe mine. De fapt povestea lui Jami, se afla in blogul meu si are o categorie aparte…,,Masculul alfa”.”

Animalele de care are grijă Barbie
„Eu nu am animalele mele proprii si personale, dar am grija de cateva pufosenii ale altora. Primul este Pepper, un Irish Sețer de 4 ani, un adevarat personaj. A doua este Toffee, o fetita Border Terrier de 3 ani, foarte simpatica si dulce, dar un adevarat mini-monstru cu alti catei de talie mica si medie care ii calca teritoriul. Iar a treia este Phoebe, o pisicuta de vreo 2-3 luni, pe care chiar daca nu esti iubitor de pisici (iar eu ma jur ca nu sunt) pur si simplu nu poti sa n’o iubesti, este ca un titirez care nu sta pe loc nici o secunda si e tare comica atunci cand isi urmareste propria umbra pe podea :)”.

Motanul lui Costi
„Sandel este un motan rasa „maidanez de gunoiera”, adus in casa acum 12 ani pe cand abia ii aparusera ochii. Avea mai multi pureci, capuse si  paduchi decat blanita, dar o vizita la vetrinar, ceva prafuri si o baie cu gaz au rezolvat situatia. Acum este un „pensionar” castrat, mananca si se uita toata ziua la televizor. Nu-i de mirare ca burta ii atarna pe jos si ca a depasit de mult greutatea ideala. Ca sa-l fac de rusine: are 6 kg.”

Animalele lui Mircea
„Alutus/Olteanu’/Oltu’ –  Îl am din 2003, când au mers ai mei cu un verişor în peţit la Cacova, lângă Rm. Vâlcea. De aici şi numele.
Arnie – o apărut în urmă cu aproximativ o săptămână prin grădină. Se pare că-i noul meu motan. Şi pentru că am un prieten roşcat pe care-l cheamă Arnold… :-”
Hanţi – a fost fiul răposatei Ţiţu Miţu. Timp de 4 ani şi-a îndeplinit cu brio sarcinile. Numele îi vine de când l-o coborât Ţiţu Miţu (îi ţinea ascunşi în podul casei) pt prima dată în curte. Primul lui gest: s-o întins repede după ţâţa pisicii. Şi atunci mi-am amintit o zicală: Hanţi nu trebuie să fie deştept ci mare, ca să ajungă la clisă.
Nae – e o corcitură între pechinez şi pechinez cu şoricar. Mi l-am făcut cadou de la bunica, în urmă cu doi ani. Nu prea i-o picat bine la mătuşă-mea că ar fi vrut să-l păstreze ea. Dar cu timpul i-a trecut. N-am o explicaţie logică pentru nume, dar cert e că-mi place teribil.”

Nae și puțin din Hanți

Alutus și Arnie

Cainele lui Alex

Paco

Animelele Irinei
„Speedy (pisica) – 3 ani; am “capatat-o” de la o alta pisica. Venea la noi in curte din cand in cand
Gimiţă (cațelul) – 1 an jumate aproape 2; l-a gasit tata pe strada.”

Pisica Lilianei
„Blănoasa mea fiţoasă, The Mitsi, in august face 1 an, am luat-o de când avea 2 luni fără câteva zile. Cu Laurenţiu se joacă mai mult, e partenerul ei de năzdrăvănii, dar la mine vine când e speriată, când vrea să doarmă sau să se alinte. Adoră să doarmă la mine în braţe. În ultima perioadă a descoperit că e tare amuzant să-i caute picioarele lui Laurenţiu pe sub plapumă, zgâriindu-l în acelaşi timp, aşa că dimineaţa, pe la 4-5, începe să se joace în pat. Ca să scăpăm amândoi fără zgârieturi, îi arunc o jucărie pe coridor şi închid uşa la dormitor. Deh, pisică nebună!”

Pisicile lui K
Pisica Mirabela (cea alb-negru) și Mâțifer, care nu e nimeni alta decât această pisică.

Animalele Cameliei
„Primul la noi acasa a fost motanul Bribidon. De fapt el locuieste acasa la noi de pe vremea cand nici nu exista casa, ci doar un santier. E cel mai vechi pe mosie si se poarta in consecinta.  L-a adus la santier paznicul care pazea acolo si … a ramas, desi nu mi-am dorit niciodata pisica. Acum are un an. Poza este de cand avea o luna si un pic, iar noi n-aveam casa :)) Urmatorul a fost Bobita, un catel maidanez pe care ni l-au dat niste vecini cand avea deja jumatate de an. Acum are un an si jumatate. Este un caine dragalas, il iubesc, asa bleg cum e. Apoi, asta iarna a venit si ultimul locatar al mosiei, Borg, un catel husky. Il aveam de cand avea o luna. Acum are 6 luni. Este un drac de caine, nu se intelege nimeni cu el, face numai dracii cat e ziua de lunga. Singurul care-l mai pune la punct din cand in cand este motanul care se crede inca stapanul mosiei. Il zgarie pe bot si-l musca, iar potaia, care e de fix 5 ori mai grea decat motanul, se pune pe smiorcait. Pentru un minut, ca apoi o ia de la capat cu draciile.”

Pisica lui Robert
„Numele lui e Tomas. Cand m-am mutat in noua casa in Londra am vazut ca aveau la intrare o usita pentru catel/pisica la intrare. La cateva zile m-am trezit cu el in casa. Nu-mi placeau pisicile. Sunt mai prietenos cu cainii. Dar m-am atasat de el vazand cat de prost poate sa fie. Prost in sensul de amuzant. Foto e luata de pe profilul de facebook pentru ca pe laptopul mamei mele nu am fotografii cu el.”

Papagalul surorii Cristinei
„Richard e papagalul surioarei mele pe care i l-am cumparat eu anul trecut, varsta necunoscuta :). dar cand ea si parintii mei pleaca in vacanta mi-l aduc mie in grija.in august o sa fiu din nou babysițer si ma gandesc de pe acum sa ii iau o iubita cu care sa ciripeasca de zor.”

Scumpa Carlei (pentru a evita cacofonia :P)
„Scumpa a sosit în familia noastră în urmă cu 3 ani, pe când era un ghemotoc de puf alb, ce promitea a fi de rasă. Am adoptat-o din prima clipă, în fuga noastră de a îngriji – cum se spune – o plantă, un animal şi apoi un copil :). Pentru că nu ne venea în minte niciun nume potrivit pentru acea mică minune ce ne asediase casa şi sufletul, după câteva zile de exclamaţii gen “uite ce scumpă e!” aşa i-a rămas numele: “Scumpa”. Obişnuim să spunem despre ea că este primul nostru copil, căruia i-am oferit totul: patul nostru, perna noastră, cana de cafea în care învăţase să-şi înmoaie şi apoi să-şi lingă lăbuţele, porţia noastră de mâncare (care, din fericire, n-a atras-o mai deloc), pagini întregi de blog, sute de poze şi clipuri, chiuveta de la baie – în care dormea seară de seară… şi chiar zilele mele de concediu, căci nu o dată n-am putut pleca la job de dragul ei şi am rămas acasă doar ca s-o mângâi şi să-mi petrec ziua lângă ea! Am dus-o cu noi în concedii, a văzut străinătăţuri şi destinaţii din România cât nu văd unii într-o viaţă :)! Acum, pentru că avem – cu tot cu ea – 3 copii la numărătoare, şi-a pierdut mare parte din favoruri şi din tratamentul preferenţial; i-am limitat accesul în încăperile casei, avem mult mai puţin timp pentru ea, o periem, o mângâiem şi o iubim mai rar… însă fetele o adoră pur şi simplu, aşa că rămâne a noastră, “primul nostru copil” şi nimic nu ne poate face mai fericiţi!”

Câinele Ramonei
„Junior al meu. Are 12 ani anul asta, l-am luat in 1999 de pe strada, cand avea cam 2 luni. Foarte foarte slab si plin de “intrusi”, medicul nu era exagerat de incantat de starea lui de sanatate. Oricum s-a facut baiat mare, este “sufletul” meu si umbra mea peste tot. Ii place sa se plimbe cu mine, sa ma urmareasca prin casa si mai ales sa doarma pe patura mea, dar bine plasat pe picioarele mele, sa ma simta langa el. Intelege o groaza de chestii, asa ca de multe ori trebuie sa vorbim ‘codat’, sa nu se prinda ca e vorba de mers afara sau alte chestii pe care le adora.

Mai am un caine, Moflea, luat din curtea blocului acum 4 ani. Era prieten cu Juni de ceva timp si batut cu regularitate de vecinii mei “crestini”, desi ani de zile nici macar nu a latrat (lumea credea ca e mut, de aia i s-a pus numele asta deloc frumos). Intr-o noapte de vara a fost aproape ucis de doi caini foarte mari si l-am gasit dimineata in stare de soc si plin de sange. Nu ma intind la discutii, a durat cateva saptamani sa-l punem pe picioare, dar s-a insanatosit. Acum este si el in apartament, cu Juni. Nu este un caine foarte afabil, este inca ingrozit de oameni (la ce batai a luat, nu ma mir), dar s-a atasat de noi si ne iubeste in felul lui. Pe bunica-mea o adora, ea este “iubita” lui, cum sunt eu pentru Juni.”

Pisica lui Liz
„Nu puteam lipsi eu, cu a mea pisica Pespi, alintata si Pespica. Are un an, e tomberoneza europeana si, mna, e pisica mea. Tadăam: Pespi, the cat din cat, coffee and shampoo bubbles :D”

Pisica Biancăi
„Se numeste Tanya, are un an si cateva luni… si am primit-o cadou de la Luci 🙂 Este de rasa british shorthair.”

Broasca Anei-Maria
„Am o broasca testoasa de 3 ani care, chiar daca este un animal “rece”, ne face sa zambim, zilnic, la nebuniile pe care le face. Numele lui este Odin, pentru ca el detine puterea si controlul in familia noastra. E de ajuns sa miste putin mai agitat si, deja, i se astern in fata mese incarcate si giugiulelile stapanilor. E destul de mofturos, ii place sa muste degetele subtiri ale stapanei si papucii de casa ai stapanului. S-a adaptat foarte bine in noul habitat, dupa ce l-am pescuit din magazinul de animale. Acolo traia intr-un acvariu minuscul iar acum… ei bine, sa spunem ca acvariul lui Odin este mai mult ca o vila pe malul Mediteranei, decat o garsoniera in Berceni. Ideea unei testoase ne-a venit dupa ce proprietarul apartamentului in care locuim ne-a spus ca nu putem tine animale de companie. Pisici, caini, capre sau elefanti. Ca urmare, Odin testoasa, a fost alegerea perfecta pentru noi si pentru parchetul din apartament. Ziua sta la soare, cu toate cele patru labute ridicate, ca sa nu se friga, si intinde gatul, ca o girafa, in soare. Cand se plictiseste de lenevit, vine si bate cu ciocul in geamul usii de la terasa, asa ca, unul din noi, raspunde comenzii si il lasa inauntru.”

Câinele Andei
„El este Dudley, e husky siberian şi are aproape trei anişori. L-am primit cadou din partea familiei mele şi a fost dragoste la prima vedere :x. Mai avem şi doi papagali, dar momentan nu au poze noi.”

Iepurele TvDeCe-ilor
„Miche”

Porcușorul lui Georgi
„Porcușorul meu de Guinea pe numele sau Bubu, alintat Bubulica. L-am primit cadou (surpriza) de la sotul meu in 2008 si din pacate in 2010 a murit, din cauza unui copil rau, foarte rau, dar asta e, am plans mult dupa el, pentru ca era o dulceata de prcusor, mi-e dor de el…”

Pisica lui Bogdan (link?)
„Are 1 an, îl cheamă Yogi şi a ajuns la noi de la o asociaţie. Fusese descoperit într-o groapă de gunoi, făcea tot posibilul să scape de o haită de cinci-şase câini, deşi nu se ştie sigur dacă avea 1 lună. Cu un asemenea temperament de luptător nu avea cum să nu ajungă aici :)”

Pisica Oanei S
„Pisoiul meu preferat, cel mai alintat si mai jucaus (chiar si la cei 10 ani pe care ii are se mai alearga prin casa cu mama). Se numeste Sascha si l-am adus de la o vecina pe cand avea doar doua luni “numai sa ne jucam 10 minute cu el” si nu a mai plecat de atunci.”

Câinele Mihaelei
„Catelul nostru, Albert, are 1 an si jumatate, este labrador auriu, foarte cuminte si destept. Nu roade papuci, nu distruge mobila, nu-si supara cu absolut nimic stapanii.”

Catelul Elenei

Bella, 5 ani, primita cadou de la un fost iubit

Pisica Dorei si a Crinei

Puci

Cainele Corinei

Tarantulele Elenei

O cheama “Chromatopelma Cyaneopubescens” si are aprox. 2 ani 🙂

Cainele lui Virtual Kid

Pisica Printesei urbane

Ciocolata

Cainii Laurei

Pisica Crissei

Misha

Catelul Andradei

“cel mai frumos Beagle, sufletelul meu care tocmai a implinit doi anisori!”

Daca mi-ati mai trimis poze si nu apar aici, trageti-ma de manecuta, ca poate le-am sters din greseala. 🙁