Hoinăriţă prin Oradea
Dupa un “vin/nu vin/ iar vin/iar nu vin/na bine, hai ca vin” am plecat vineri la Oradea să îl însoţesc pe Iubi la o conferinţă despre înot. Mna… pe mine nu mă prea pasionează subiectul, aşa că mi-a revenit plăcerea să văd cum e să fii turist singuratic, experienţă pe care mi-am dorit de multe ori să o încerc. Nu e aşa fain cum îmi imaginam eu. Odată pentru că n-ai cu cine să comentezi şi în faţa cui să te miorlăi cât de fain sau de naşpa e ceva, cât îţi place o chestie sau cât nu. şi pe lângă că n-am avut cu cine dezbate condiţia proastă a clădirilor, nici măcar n-am avut mp3 playerul la mine să aud ceva zgomot de fond. Aşa că peregrinările mele pe străduţe au fost cam searbede şi fără mare satisfacţie.
Despre Oradea vă zic doar că are un primar ca al nostru care nu prea face mare lucru pentru reabilitarea clădirilor. Adică, la fel ca şi Timişoara, Oradea e plină de clădiri istorice, de case vechi, care aproape se decojesc de tot. 🙁 Mi-a părut rău să vad un steag zdrenţuit cum n-am văzut nici măcar în picturile despre război, să văd clădiri care aproape că plângeau după frumuseţea lor de odinioara…
Dar, noroc că mai sunt şi unele care au fost salvate, sper să vină şi rândul celorlalte. Mi-a plăcut Oradea, dar poate nu la fel de mult ca Sibiul de exemplu. şi in drum spre ea, ne-am oprit puţin în Arad să luam ceva de la cineva şi am rămas foarte impresionată de ce am văzut acolo. Aradul înfloreşte şi se schimbă în fiecare zi. Mi-am tot propus să îmi iau o sâmbătă să mă plimb pe acolo şi mai ales să fac poze că e cu adevărat frumos.
Poze din Oradea vă arat diseară ca încă nu le-am scos de pe aparat, întorcându-mă foarte obosită şi alergând practic la Schimb de cărţi. Pe mai târziu.
Mai tarziu:
Si pentru Evergreen special: dear, ti-am gasit cafeneaua. 😉
Restul sunt aici.
Deci te-ai plimbat 🙂
Mă bucur că ţi-a plăcut Aradul, deşi sunt din Ineu (la jumate de oră de mers cu maşina de Arad)Aradul pentru mine e ca acasă, acolo am făcut şcoala de şoferi, am prieteni, rude, mergeam cu ai mei la cumpărături înainte de sărbători, e ştrandul Neptun, am făcut revelioane mişto acolo…şi, da mereu o spun, are cred cea mai frumoasă clădire a primăriei din ţară. Dacă îi întrebi însă pe cei care s-au născut şi crescut în Arad ei îţi vor spune că oraşul lor e “mort”.
Despre Oradea cam la fel cred şi eu, adică am trăit 4 ani acolo, mai mult sau mai puţin, sunt lucruri care ne leagă, dar sincer…sincer Timişoara îmi place mai mult, e mai frumoasă. Părerea mea de turist.
Aştept poze 🙂
🙂 Eeeeh, vreau sa vaz si eu Timisoara si Oradea si Iasi si Arad… ufffa!
primari sunt la fel in toata tara ,nu doar in Timisoara si Oradea ..
Primarul din Oradea de acum a facut, intr-un an, mai multe lucruri decat au facut ceilalti 2 din ultimii 8 ani 🙂
Cladirile vechi arata asa pentru ca proprietarii nu vor sa le reabiliteze, desi li s-au propus subventii. Prefera sa plateasca amenzi pentru starea in care se afla proprietatea lor. Sunt si proprietari batrani care nu-si permit, e drept dar alte cladiri au fost cumparate de fostul primar al orasului care, dupa ce s-a vazut cu mandatul de europarlamentar, si-a cam bagat picioarele in ele cladiri. Biroul lui de europarlamentar e intr-o cladire veche, verde, cu tot felul de decoratiuni superbe, iar acolo unde e fereastra si usa biroului sau (din termopan!!), s-a zugravit cladirea in portocaliu! Strica intreaga imagine a cladirii… Ma rog, detalii cunoscute de localnici, fireste.
“Pe corso”, adica prin centrul orasului, s-au reabilitat deja o buna parte din cladirile istorice, acum se continua cu altele.
Pacat ca nu am fost in oras sa-ti dam un tur complet, sa vezi frumusetea orasului asa cum o vad eu, non-oradeanca dar care adora orasul. Poate data viitoare 🙂
Ei… nu ai văzut ce ar fi fost mai important… ai umblat, presupun, numai prin locurile mai aglomerate, unde sunt mulţi oameni.
Oradea e oraşul meu natal şi preferat. Are câteva locuri ascunse, dar mirifice (si asta o zic după ce aici am copilărit şi am crescut).
Păcat că nu ştiam că vii pe aici… te-aş fi însoţit 😛
Cheers!
Era frumos sa -ţi fi luat o lanseta cu tine şi sa pescuiesti pe Crisul repede, e superfrumos .
@Tomata: vezi tu… pe mine mă enervează tuitterruuul mai rău ca orice de pe net (acum am exagerat). La un moment dat am şi postat un video contra tuittiiingg. Pur şi simplu eu si tuiti nu suntem compatibili. punct. 🙂
Uaiiiiiiiiiiiiiii… mi-au furat numele…
pfiu!
Arata interesant oraselul. E fain uneori sa “be a lonely wolf” ;). Depinde cum te-ai obisnuit. Eu am calatorit singura de la 14 ani. Deja sunt 6 ani de la prima iesire din tara, fara o persoana cunoscuta cu mine. Asa ca am invatat sa apreciez altfel totul, sa apreciez linistea [sau muzica din mp3] sau fiu fericita ca nu e nimeni care sa ma grabeasca cand eu vreau sa ma holbez la ceva sau sa fac N poze unei cladiri. 🙂 Pentru mine de cele mai multe ori a fost o experienta interesanta.. si am avut bafta sa mai gasesc oameni singuri ca mine cu care sa stau la o bere pana in ore tarzii.