Abia astept sa plec

Nu pentru destinaţie, nu pentru relaxare, ci ca să fiu cât mai departe de tot ce se intâmplă zilele astea. Sa fiu sinceră nici nu mai am chef de concediu. Sunt atât de obosită încât mă clatin pe picioare, mereu sunt între două destinaţii, nimeni nu mă ascultă, parcă toţi acţionează  împotriva mea. Sunt la un pas de a face o criză de nervi, de plâns sau de io mai ştiu ce altceva. Am crezut că odată rezolvată problema totul va fi ok, odată ce se va convinge că lucrurile nu sunt aşa cum îşi imagineaza el, totul va prinde o nuanţă de roz. M-am inşelat. Aş vrea doar puţină recunoştinţă sau dacă nu, mai puţine mofturi, mai multă întelegere. Atât.
Am terminat o carte şi am vrut să scriu despre ea. Un alt post despre citit aşteaptă de o săptămână  în drafturi… vă plictiseşte atâta lectura în paginile blogului meu?

22 Comments

  • Laura

    🙁 Off, daca ai sti ce bine te inteleg!!! Nici nu stiu cum as putea sa te incurajez (si eu sunt cam in aceeasi situatie si nu ma incurajeaza nimeni 😐 )
    Daca ai nevoie, stii unde ma gasesti ;)..
    Si ca sa-ti raspund la intrebarea ta: Sincer, nu ma deranjeaza nimic la tine si blogul tau 😉

    P.S. Am revenit imediat pe wordpress din cauza serioaselor probleme tehnice..

  • Vasi

    Mie mi se par cam multe lately si sar peste ele cand intru pe blog, dar asta nu e un motiv sa nu le mai scrii. Probabil sunt mai multi cei care citesc acele posturi si le apreciaza.
    In rest, fii tare si mai trage de tine un pic, ca dupa concediu o sa vezi ce bine e.

  • Lup Alb

    Un plans bun nu strica. Macar usureaza si racoreste.

    Lectura? Plictiseste?
    Ba mai degraba as zice ca e o gura de normalitate in everyday madness.

  • Dena

    Si eu abia astept sa plec…si sa ma intorc mai rar.Uneori ma simt vinovata pentru dorul meu de duca…

  • carlitos

    🙁

    Sa stii ca face bine sa te urci in masina, sa te duci undeva la marginea orasului, intr-o parcare, sa te uiti la cer si sa plangi pana simti ca te-ai linistit. Doar tu.

  • Diana Indiana

    Asa e….:)) Carlitos…u’re right :)) Sau chiar pe jos :))miscarea face si mai bine , iar aerul curat la fel ! O zi frumoasa tuturor !

  • Dora

    Sunt de acord cu Carlitos! O portie de timp petrecut cu tine insati, departe de restul problemelor, nu poate avea decat efecte benefice. 🙂

  • jane

    imi place sa citesc carti si despre carti!
    propunere de combatere a depresiei: iesi la plimbare cu cineva drag in miez de noapte! liniste si racoare.
    iar concediul iti ofera sansa sa fugi de toti si de toate. prinde bine.
    o sa treaca >:D<

  • crisss

    sa nu astepti niciodata recunostinta altora, ci fa totul din inima si cu convingerea ca ceea ce faci le este de ajutor celor din jurul tau;)…si nu uita, rozul va aparea sub cerul Barcelonei;) vacanta placuta!

  • Raka

    Stiu ca nu ajuta la nimic, dar daca-mi dai voie, as vrea sa-ti urez bun venit in viata mea 🙂 Sau cel putin intr-o buna parte din ea (ca nici Murphy nici legile lui nu dorm niciodata 😐 )

    Crede-ma ca nu e dracu’ atat de negru precum pare. In foarte multe din cazuri, stressul si oboseala si necazurile prin care ai trecut in ultima perioada is de vina. Si din cate tin minte c-am citit si ne-ai povestit au fost chestii intense si nasoale, si astea te fac sa vezi poate mai negativist putin lucrurie. Recomandarea cu plansul de una singura nu cred ca are cum sa te-ajute, ca din cate ma gandesc, doar vei trece dintr-o stare depresiva pasiva intr-una depresiva activa. Aceeasi Marie, alta alarie… Motivarea e lucrul de are ai nevoie 🙂 O carticica buna, o imbratisare, un zambet, o vorba buna, o bolta-nstelata, o luna plina pe-o pajiste de munte, liniste si un umar de sprijin 🙂

    Stiu cum te simti, stiu ca nu-i usor, da’ ceea ce mai stiu e ca schimbarea de atitudine trebuie sa porneasca din tine, pentru tine, sa vrei tu asta cu convingere. Si mai stiu si ca esti in stare de asta 😀 Stiu ca poti! 😉

    Suntem aici, alaturi de tine 🙂

  • Dojo

    Fata draga, baga pedala pana la podea si iesi din TM, cum zice Carlitos. Undeva in liniste, chiar si la 2 km de oras. Inchide rahatul ala de telefon si juma de ora stai si te uita la copaci. Si gandeste-te la tine si la cat de puternica esti. Daca simti nevoia, trage si o tura de plans. Noi gagicile stim ca uneori ajuta si asta si iti consumi macar o parte de durere.

    Apoi redeschide telefonul si revino in oras. Ia din nou “taurul” de coarne, asa cum o faci in fiecare zi.

    In ceea ce priveste concediul, gadeste-te ca ABIA ASTEPTI si ca este o destinatie la care visezi de atata timp. Pana si pe mine m-ai omorat deja cu povestile despre ea, deci este un loc superb in care TE VEI SIMTI AL NAIBII DE BINE 🙂

    Pune-te apoi la punct cu impachetarile, ca nu mai e atat de mult si gandeste-te inca o data cat de frumoase vor fi zilele in cauza si ca le meriti pe deplin.

    Din pacate uite ca de la o anumita varsta problemele cu care ne confruntam sunt tot mai serioase. Si trebuie sa ne ridicam dupa fiecare sut si sa mergem mai departe. Pentru ca sunt altii care depind de noi, chiar daca nu tot timpul au puterea sa recunoasca asta. Sau sa ne multumeasca pentru tot ce incercam sa facem 🙂

  • Iulia

    criss, de acord cu tine. Cand astepti recunostina altora, nu patesti altceva decat sa fi dezamagit.Cel putin asa mi s-a mai intamplat mie.Mai bine e sa faci ce vrei tu, pentru tine, mai bine sa ma simt eu bine, multumita de mine, decat sa astept parerile celorlalti.Ca oricum ei nu sunt niciodata multumiti de mine.

    Unde vrei sa pleci in concediu? Scuze, poate am pierdut eu din noutati…oricum, distreaza-te! Cum sa nu ai chef de concediu? Distreaza-te numai ca sa le faci in ciuda, cum se spune, celor care iti fac rau.

    Multi pupici 🙂

  • Izabela

    Tomata, blogul tau n-ar fi complet fara recenzii… Cheer up , oricine mai e depresiv din cand in cand. Si lasa-i incolo de moftangii. Nu poti sa multumesti niciodata pe toata lumea, asa ca limiteaza-te la a face din tine un om care se simte bine in pielea lui 😉

  • Tomata

    @ Laura –> Chestia e ca toate trec, dar pana trec ne cam intristeaza. De exemplu imediat ce mi-am descarcat sufletul aici, parca ziua a fost mai buna. Parca m-am mai linistit eu, ca ceilalti nu prea. 😛 Asa ca tot ce pot sa zic e sa ai rabdare ca va fi bine. E randul meu sa te incurajez. 🙂

    @ evergreen –> Almost there. 🙂

    @ Vasi –> Posturile despre lectura sau despre literatura imi vine cel mai usor sa le scriu pentru ca e activitatea favorita si cand iti place ceva ai tot vorbi despre ea. 😛 De asta incerc sa le rarefiez cat mai mult ca stiu ca nu pe toti va intereseaza chestiile alea. 😀 Promit sa fiu mai diversificata.

    @ Lup Alb –> Am plans si m-am racorit. Da’ nu acuma, mai demult un pic. Si de obicei asta fac cand nu mai pot. Si dupa ce plang e mult mai bine.

    @ Dena –> Eu ma simt vinovata pentru ca m-as duce si nu m-as mai intoarce. Oricum n-as putea sa o fac. Mereu ma voi intoarce.

    @ carlitos –> Numai de-as putea s-o fac de fiecare data cand imi vine…

    @ Diana –> Pe jos nu cred ca ar merge ca io ma inrosesc ca dracu cand plang. N-as vrea sa stie toata lumea ce nefericita’s io. 😛

    @ Dora –> Daca as avea un loc al meu unde sa ma retrag sa urlu cat imi vine, cu bucurie as face-o. Numai ca nu am un loc al meu si in padure mi-e cam frica. 😛

    @ jane –> si mie imi place sa citesc despre carti, de-asta poate tot scriu eu, ca sa am ce citi. :)) Sper ca micul concediu sa imi rezolve o parte din frustrari.

    @ crisss –> O fac tot timpul cu placere, nu pentru recunostinta, ca Doamne, e tatal meu, as face orice pentru el. Dar as vrea sa nu critice si sa inteleaga, nu sa-mi multumeasca.

    @ Raka –> Stiu ca dracu’ nu e asa negru, da’ cateodata sta mai la umbra si pare negru de tot. Stiu sigur ca in cazul meu oboseala si stressul ma fac asa irascibila si comportamentul meu ii streseaza si ii enerveaza pe altii si atunci fiecare reactioneaza cum poate si cum ii vine. De plans plang tot timpul cand imi vine. Acum nu prea mi-a venit, desi am lacrimat un pic. Alteori plang in hohote, depinde de situatie. Multumesc mult pentru cuvintele frumoase. 🙂

    @ Dojo –> Maa, tu tot timpul ai stiut cum sa incurajezi omul. 🙂 Atata sper ca si pe tine te incurajeaza cineva asa puternic cum faci tu cu altii. Eu cum pot sunt alaturi de tine si stii ca te poti baza pe mine cand ai nevoie de niste urechi disponibile.

    @ Cartitoiu’ –> Multam mult, dear. 🙂

    @ iulia –> Asta cu “ei niciodata nu sunt multumiti de mine” o inteleg atat de bine… parca nimic din ce as face nu e destul de bun pentru ei, pentur el mai ales… N-ai pierdut din noutati ca n-am zis pe blog unde ma duc, doar prin comentarii aici sau la alte bloguri. Merg la Barcelona o saptamana. Nici nu mai astept cu nerabdare sa o vad, vreau doar sa plec. 🙂

    @ izabela –> 😳 Asa mi se pare si mie. Recenziile sunt o parte din el si fara ele ar fi ciuntit. de curiozitate m-am uitat pe lista de lecturi. Cred ca in 2 ani de cand exista blogul am deja vreo 55 de recenzii si asta ma bucura nespus. 🙂

    @ Dojo –> Raspund, bre, da’ mai rarut acuma. Cam o data pe saptamana. 😛 Da’ raspund. Te incurajez sa te abonezi la comentarii. :))

  • Laura

    Rabdarea exista ;), dar cand vezi ca tu tot ai rabdare, dar in jurul tau nu se prea schimba lucrurile in bine, poate doar in mai rau..se pierde si binevoitoarea rabdare

  • Tomata

    @ carlitos –> 🙁 Of, nu stiu…

    @ Laura –> 🙁 Stiu cum e. Dar pana la urma, poate atunci cand nu te mai astepti, atunci rasare soarele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *