Kefless
Vorbeam aseara cu Maria pe mess si unul dintre subiectele de discutie era povara mea cea mai grea de anul asta, pe numele ei: masteratul.
Ma gandesc cu groaza ca trebuie sa imi fac afurisita aia de dizertatie si nu am nici un chef, nici o chemare, nici o dorinta sa ma apuc de ea. Nici macar nu stiu pe ce subiect sa o fac si mailul profesorului cu cateva indicatii imi pare scris in sanscrita si ma apuca tremuratul (de nervi) numai cand stiu ca tre’ sa gandesc, sa pun laolalta o lucrare de minim 60 de pagini. Ca m-a pus ăl cu coarne sa mai fac si un masterat, mai ales dupa 8h de lucru. Si sincer mi s-a cam luat. Cred ca mi-am consumat toata energia alocata invatatului in primii 16 ani de scoala si tot ce a urmat dupa ei a fost un lung sir de amanari, trisari, lamentari si lipsa de chef. In perioada asta am dat tot ce am avut mai bun in mine, m-am agitat cat de mult ma puteam agita. Dar, setea de invatat, de cunoastere, de aprofundat mi-a fost potolita odata cu licenta, sentimentul de a cunoaste un domeniu pana in maduva lui, de a straluci in ceea ce fac pe baza invataturii dobandite in scoala s-a pierdut undeva pe drum si sincera sa fiu, cred ca nu o sa il mai regasesc niciodata. Ma dispera gandul sustinerii unui examen, sustinerii unui proiect, elaborarii unei lucrari de lungi sau scurte dimensiuni si tot ce fac in privinta asta fac din obligatie, cu nervi si cu agasare. Nici la cursul foto nu ma mai duc cu drag, nici macar o recenzie nu pot sa fac dupa niste reguli elementare. Nu stiu de unde mi se trage aceasta respingere a tuturor constrangerilor de ordin instructiv. Poate daca as avea timp sa il dedic doar scolii, sa imi bat capul doar cu mersul la cursuri, ganditul proiectelor, poate starea mea de spirit ar fi alta.
Singura metoda de „cercetare” si de instruire e cititul. Doar in cazul asta ma pot concentra, o fac cu placere si nu am nici un nerv cand trebuie sa ma apuc.
Si daca n-ar trebui sa platesc masteratul asta, cred ca nu m-as simti atat de prost ca nu-mi vine sa fac nimic pentru el. Insa cu banii aia, sa imi platesc macar diploma, ca oricum nu ma simt mai invatata dupa cum se face masterul la noi. Nu zic ca si asta e la fel… insa prea departe nu e.
PS. Cine traduce titlul? 😛
15 Comments
DeMaio
Uneori, Tomata, lucrurile se fac exact atunci când le este timpul. Nu merită să tragi de ele, s-ar putea să nu iasă aÅŸa cum vrei…
Dă-le puÅ£in spaÅ£iu…
Andrei Bugeac
In primul rand trebuie sa spun ca nu am nici o indoiala ca vei reusi sa faci o lucrare pana la data limita si inca una de calitate:)In al doilea ai perfecta dreptate cand vorbesti de calitatea invatamantului in Romania;pentru cei de acolo e suficient ca ai platit si in schimb iei o diploma,care din fericire poate fi utila uneori daca stii sa te orientezi.Iar lucrurile nu se vor schimba in viitorul apropiat…
denisa
poate nu o sa mai fii asa de fara chef dupa un concediu :D??;;)
NEOX
Am facut “la vremea mea” doua masterate a cate 2 ani fiecare. Cand ma gandesc in urma ma ingrozesc. Nu as mai face acelasi efort acum nici sa ma omori. Cred ca este vorba de o comoditate care se accentueaza odata cu trecerea anilor. in plus de asta probabil iti dai seama ca in ziua de astazi sa ai foarte multa scoala nu te mai ajuta la nimic. Spun asta in cunostinta de cauza. Spre exemplu eu sun manager la o multinationala in Timisoara si particip la interviuri de angajare. Tot ce conteaza este sa stii engleza, sa ai facultate si eventual experienta in domeniu. Pe nimeni nu-l intereseaza studiile tale postuniversitare. Daca ai experienta relevanta in domeniu paote nici de facultate nu te mai intreaba.
In concluzie iti pui intrebarea fireasca de ce sa fac un master? In cariera nu conteaza si ca si cultura generala nu se pune ca la noi nu se fac calumea.
costina
pai aici as avea mai multe de zis:
1. traducere titlu: lehamite
2. in romania scoala se face pentru diploma, nu pentru carte. cat ai scris pe blog sigur ai fi dat o disertatie 🙂 deci, trage tare, e ultima scoala aproximativ obligatorie.
3. e bine ca te preocupi despre acest subiect relativ devreme (stiu pe unii care fluiera pana prin martie). cu cat mai din timp, cu atat mai bine.
4. nici nu merita considerata stress treaba asta cu disertatia; e pur si simplu ultimul test pe ultima suta. si nu va fi nici pe jumatate cata bataie de cap iti imatinezi tu 🙂
5. Multa bafta!
PS: si ai dreptate: nu inveti in scoala, ci la locul de munca. cel putin in Romania.
Zoli ZzZ
daca gasesti un motiv bun pentru care sa te apuci de treaba …poate fi motivant. asta e ce m-a facut pe mine sa lucrez deja la lucrarea de licentza cu titlu: “proiectarea unui stand pentru studiul capacitatii portante a angenajelor” …. la inceput nici chef sa ma gandesc la asta nu aveam; treburile s-au schimbat cand am stabilit ca voi face un stand pe care il voi dona universitatii; si va ajuta la studiul fenomenului.
daca te rog… spune-mi si mie; cum poti sa te concentrezi la citit; mie imi fuge mintea daca nu e poveste cu imagini. tare asi vrea ceva tehnici pentru dezvoltarea concentrarii (poate aici, poate un post despre citit) 😛
Cinabru
Tomato, sigur o sa iasa bine. Si chiar ar fi interesant pe urma sa ne dai macar cateva fragmente din lucrare.
Mie masterul mi s-a parut mult mai usor decat facultatea, poate si unde nu lucram in perioada aia. L-as mai face acum, inca o data ? Nu stiu, poate ca da. Dar nu pot spune ca a fost marea mea realizare. A fost doar o experienta. Numai ca acuma nu mai vreau sa mai aud de scoala. Vreodata. 🙂
Tomata
@ DeMaio –> Asta asa e. Numai ca daca nu fac acuma, cand sa fac? Incerc sa gasesc un subiect pentru care sa nu trebuiasca sa ma documentez prea mult. O sa ma mai gandesc…
@ Andrei Bugeac –> Eu cred ca tu ai prea mare incredere in mine si in ce pot eu sa fac. Nici eu nu cred ca cred atata in mine. :))) Mai am timp, deci inca n-am atins apogeul nervilor, insa presimt ca se apropie.
@ denisa –> Dupa concediu chiar n-o sa mai am chef. :)))
@ NEOX –> Wow, doua masterate. 🙂 Bravo. Si eu cred ca e vorba de comoditate. Abia acum am inteles de ce e mai usor sa inveti cat inca esti tanar, la scoala… ca deja dupa 20 si un pic de ani, ti se cam apleaca… Ai dreptate cu studiile si cu engleza, din pacate nu se mai pune pret pe alte cunostinte. De fapt, nici nu stiu daca e de bine sau de rau, ca eu daca se pune pret pe cunostinte de internet, probabil nu lucram unde lucrez azi. Cine stie?
@ cotina –> 1. Ihi. 🙂
2. Daca as putea sa imi perzint blogul ca dizertatie, as fi o norocoasa.
3. Degeaba ma preocupa daca nu fac nimic. :)))
4. Nu merita stress, dar e time consuming, timp in care as putea face altceva.
5. Zoli ZzZ –> Pai nu prea cred ca exista un motiv bun, poate doar ala ca m-as scapa odata de ea. E interesanta licenta ta, multa bafta si sa iei nota maxima.
Despre citit, uf, nu te pot invata. Poate n-ai incercat tu cartile alea bune, care sa te captiveze si de-asta iti fuge mintea. Ce sa zic? Fa o incercare cu o carte buna si acorda-i putina rabdare. S-ar putea sa iti placa. 🙂 Nu cred ca e vreo tehnica de citit. Pur si simplu te pui in pat cu o carte si incerci sa te concentrezi la lectura. Incearca si zi-mi daca merge. 😉
@ Cinabru –> Ooo, nu stiu cat de interesant ar fi… incerc sa fac ceva pe publicitatea online… ca la asta ma pricep cat de cat, ca lucrez in domeniu. Asa ca ar fi cam boring… Dar daca gasesc ceva randuri care nu ar plictisi cititorul blogului… poate incerc. 🙂 Nici eu nu mai vreau sa aud de scoala. :((((
Andrei Bugeac
Am multa incredere altfel nu as fi aici:)
Andra
Apăi, Tomato, ce să zic? You took the words right out of my mouth! Cunosc perfect sentimentu’ ÅŸi-s în aceeaÅŸi toaletă.
Că ÅŸi io, dacă n-aÅŸ avea de mers la lucru ÅŸi n-aÅŸ avea de făcut muuulte altele, probabil că aÅŸ resimÅ£i o adevărată plăcere în procesul de creaÅ£ie…Dar aÅŸa?..Mă gândesc cu tristeÅ£e că n-am citit nici măcar o pagină…
Da’ las’ că o să sărbătorim majoratu’ together. 😀
Elsa
Stiu cum e, eu m-am apucat de lucrarea de licenta prin februarie (kefless) si in iulie am sustinut-o si mi-am luat adeverinta (ca diplomele vin mai greu)…In septembrie m-a mancat undeva si am dat examen pentru master si acum ma cert cu profii care ma bat la cap din cauza absentelor (lucrez si eu 8-10 ore pe zi)
Stefan
Am o dilema: la ce master esti? Credeam ca ceva cu PR. Ai fost la Resurse Culturale si ai renuntat? In multe locuri este in voga “razboiul hartiilor”.Conform acelui sistem, nu te poti opri deloc 🙁 , ferice de cei ce sunt la firme ce nu folosesc “moda”
Nicole
In tara asta nici nu stii ce-i mai bine , sa inveti sau sa ai relatii? Sa iti faci un master sau sa iti gasesti un post caldut undeva la “stat” …. poate gasesti resurse sa termini ce ai inceput , macar pentru banii pe care i-ai dat…. bafta!
Tomata
@ Andrei bugeac –> Multumesc. 🙂
@ Andra –> Cred ca o sa ma infurii intr-o zi si imi fac toate proiectele pentru master si licenta o las pe anul viitor. 😀 Daca asa faci si tu, iesim la o bauta. 😛
@ Elsa –> E foarte aiurea sa lucrezi si sa mergi si la scoala… Nu ai chef sa faci niciuna dintre ele si de multe ori majoritatea renunta la master, ca la lucru deja parca e mai bine ca nu tre’ sa inveti… Of…
@ Stefan –> La Mass Media si Relatii Publice. Da, am renuntat la ala cu Resursele Culturale ca nu merita deloc. La firma unde lucrez eu nu conteaza diploma de master si cred ca pe masura ce imi fac o experienta tot mai putin o sa conteze diploma aia.
@ Nicole –> Pai doar banii pe care ii dau si pe care i-am dat ma mai motiveaza ca altfel… abandonam demult.
Sabau Ioana
Mai inavatati si pe cont propriu, ca importanta e informatia pe care o acumulati, nu diplomele pe care se va aseza praful!