Budva, Muntenegru

Urmeaza un post destul de lung pentru ca impresiile lasate si concluziile trase din cele 8 zile de vacanta la Muntenegru sunt destul de multe la numar.
_ daca mai exista cineva care traieste cu impresia ca Muntenegru e un nume ales la intamplare, inseamna ca sufera de naivitate, la fel ca mine. Muntenegru e tot numai un munte mare, stanci si pomi aruncati peste tot.

muntenegru

_ muntenegrenii sunt putin cam… nesimtiti. Te lovesc pe strada (pentru ca merg imprastiati pe tot trotuarul) fara sa intoarca macar privirea, te calca pe picioare cu aceeasi nonsalanta, nu zambesc, nu multumesc daca le dai mingea cand o scapa langa tine, nu se scuza, nu nimic.
_ muntenegrenii conduc dupa propriile lor reguli. Politistul sta in intersectie, daca vor asculta de el, daca nu, se mai iau si la cearta, pietonii trec pe trecere la culoarea rosie, de fapt ar putea trece pe oriunde pentru ca nu li se acorda prioritate in nici un caz.
_ politia in misiune circula cu viteza rezonabila, cu girofarurile aprinse si in loc de sirena, se serveste de claxon. :))

_ muntenegrencele sunt uratele, in schimb au niste sani superbi si corpuri foarte frumoase. 😀
_ desi exista inimaginabil de multe vile, hoteluri si alte forme de cazare, stradutele sunt mult prea stramte

vile si hoteluri in budva

_ curat, dar urat mirositor (ghenele de gunoi, incununate cu roiuri de muste, mustesc de zeama puturoasa chiar la intrarea in vile)
_ nu stiu care este masina nationala in Muntenegru, sau ma rog, a sarbilor, insa am vazut la VW Golf (1,2,3,cred ca si 4) de parca am fi fost in Germania.
_ mare super sarata (fereasca Sfantul sa iti intre pe nas sau sa inghiti ca te-ai aranjat), fara valuri, culori incredibile de la turquois la albastru marin, plaje cu pietre si rotunde si ascutite, dar daca te deplasezi mai la vale ai sansa sa gasesti si niscai nisip.

mare turquois

plaja budva

pietre

_ multi rusi, nici un japonez
_ internet in aer liber, monitoare de 22″, cluburi de fite, animatoare sexy si chelneri la cravata. 😀

chelneri in club

_ vila in care am stat era destul de departe de plaja, deci daca oferta agentiilor de turism va amesteste ca Vila Aleksandra e la 250 m de mare, sa nu puneti botul ca aveti destul de mers. Curata, schimbat prosoape odata la 2 zile, gunoiul scos zilnic.

vila aleksandra budva

Ca sa termin cu subiectul asta, imi vars amarul, nervii si dracii la liniuta asta pentru ca tre sa dau la o parte pietroiul asta de pe suflet. Nefericita intamplare a facut ca in autocar cu noi si in aceeasi vila de care va spuneam mai sus sa se afle un grup de vreo 8-9 pustani, recenti absolventi de Colegiu Banatean si copii de bani gata care aveau impresia ca sunt singuri pe lume. Urlau, cantau, fluierau, beau, radeau, sareau si toate astea cu gura pana la urechi. Beti in fiecare seara, doar si-au cumparat nici mai mult nici mai putin de 16 sticle de vodka din vama, plus cateva de whisky, si mai ceva alcool pe care nu l-am recunocut ca nu sunt bautoare de felul meu. Va puteti lesne imagina cum s-au petrecut noptile bietei vile pe perioada cat aceste animale au fost cazate la ultimul ei etaj. N-are rost sa amintesc, dar totusi o fac, de noptile albe ale celor cazati in camerele de sub iadul de la apartamentele 7 si 12. Nu sunt absurda, si eu am fost de varsta lor, increzuta, rebela si petrecareata, dar cand depaseam masura si vreo baba stafidita se rastea la mine, apai atunci taceam fara drept de apel si chicoteam pe ascuns sau injuram in gand. Astia nici poveste de asa ceva. Proprietara a vrut sa ii scoata afara, dar nu inteleg nici in ziua de azi din ce motiv n-a chemat politia. Norocul nostru a fost ca ne-am intalnit cu alt cuplu, a carui parte masculina mi-a fost coleg de scoala primara si gimnaziala. Ne-am petrecut zilele si serile impreuna, am mai ras, am mai schimbat o vorba, ca altfel cred ca ar fi fost tare anost. ca sa inchei cu asta, pe cretinii aia nu i-a potolit nimeni, si-au facut de cap pana in ceasul al 12-lea cand am ajuns in Timisoara. Cred ca data viitoare cand mai vreau sa plec cu o agentie, o sa ma gadesc a doua oara.

_ am fost in doua excursii, una in Golful Kotor (+ Pestera Albastra) si una la Dubrovnik. Prima a fost o mini croaziera cu multe opriri, dintre care cea  mai spectaculoasa a fost la pestera. Incredibila culoarea marii acolo. Nu prea am poze ca eram preocupata cu scaldatul si n-a stat nimeni sa ma fotografieze pe mine. La Dubrovnik e superb, dar muuuuulte, prea multe scari de urcat pe zidurile cetatii, prea cald, prea repede. A fost un pic in graba, dar cu toate astea am reusit sa fac in jur de 250 de poze in vreo 3 ore. 😀

kotor bay muntenegru

Kotor Bay

pestera albastra muntenegru

Pestera albastra

cetatea din dubrovnik

Cetatea din Dubrovnik

scari cetate dubrovnik

Scari

zidurile cetatii din dubrovnik

Zidurile cetatii din Dubrovnik

_ daca as fi plecat de acolo si n-as fi incercat vreo senzatie tare, mi-ar fi parut rau de tot. desi cu Parasailingul m-as fi dus fara ezitare, fara frica, doar enervant de entuziasmata, nu m-a lasat inima sa dau 30 de euro pe 10 minute de zburat prin aer cu parasuta. Asa ca am ales varianta mai ieftina, cu 10 euro si mi-am parcat dosul intr-un colac mare, lasandu-ma trasa de o barca cu multi kilometri pe ora. 😀 Super senzatie, super febra musculara la abdomen si brate, o experienta de neuitat si de repetat.

Eu sunt cea cu cracii in sus :))

E mult cat am scris, dar mai e mult si de povestit. Astea sunt ideile principale, daca vreti sa va convingeti, toate panzele sus spre Budva. 🙂

Aici gasiti pozele de la Budva, pozele de la Dubrovnik, pozele de la Sveti Stefan, pozele de la Kotor si pozele de la Jaz Beach.