Chiriaşi neînsufleţiţi
Pana in 20 aprilie, mansarda Facultatii de Arte este inchiriata unor personaje interesante. Am fost si eu sa le vizitez saptamana asta, m-au lasat sa le fac si poze, dar din pacate nu s-au aratat destul de ospitaliere sa ma invite la o cana din ceaiul lor renumit, nici macar nu m-au bucurat cu un dans cu evantaie. Acuma n-o sa ma supar pe ele ca stau mereu nemiscate si nici nu binevoiesc sa clipeasca in semn de bun venit. Asta e, trebuie sa cascam gura si ochii la frumusetea costumelor lor, la finetea si grija cu care sunt lucrate si sa aplecam urechea la povestea pe care au sa ne-o spuna. Ca de-asta au venit, sa ne bucure privirile si sa ne incante imaginatia.
De cand cu Memoriile unei gheise am ramas oarecum fascinata de Japonia si cand m-am spovedit Super Andreei, raspunsul ei insotit de o privire plictisita a fost: „Abia acum?”. Pai da, abia acum, ca pana acum nu prea m-a interesat nimic din cultura lor. What a big mistake, da stiu, nu dati nici cu paru’ nici cu pietre ca recuperez. Vedeti? Am si inceput. 😀
Mai jos, am pus cateva poze de la expozitia de papusi japoneze. Restul sunt aici.
Sunt frumoase. Să înţeleg că era doar o expoziţie, şi nu se puteau cumpăra, nu?
_______________
Kesepian.
Ooof, uokei, ma apuc si eu sa citesc cartea asta, ca spre rusinea mea, nu am citit-o inca si TOATA lumea o lauda. Iar la film..pur si simplu nu m-am putut uita, cred ca creierul meu il respingea, nu stiu de ce. 🙂
Superb, mai vrem poze. Cat mai multe poze. Cat despre carte…
mie, ca baiat ce sunt, imi place mult onoarea japonezilor si samuraii . Haya 😛
Nu am citit cartea dar m-ati facut curioasa,o sa ma uit dupa ea in librari,imi place sa citesc
Cateodata imi aduc aminte ca locuim toti pe acelasi Pamant. Noi si japonezii that is. 🙂
Dar stii ca intr-o vreme, in Japonia, femeile erau considerate cu atat mai atragatoare cu cat aveau piciorul mai mic? Si-atunci isi incorsetau dureros in panglici laba piciorului pentru a-i opri cresterea. Binenteles se ajungeau la chinuri ingrozitoare cand trebuiau sa se deplaseze si erau oarecum schilodite, dar hei.. ce nu faceau ele pentru barbati.
@ Kesepian –> Este o expozitie. Pana pe 20, poti sa mergi daca crezi ca ti-ar placea. 🙂
@ RCN –> Sigur o sa iti placa. Si dupa ce o citesti, sa revii cu pareri. 🙂 Filmul nu se ridica la valoarea cartii, desi actrita e frumoasa. 😛
@ Cinabru –> M-am gandit sa fac cate un post pe saptamana cu poze. Ma scuteste de gandit. :))
@ Andrei Monciu –> Daaa, ar trebui sa citesc si despre ei ceva. Am vazut un documentar despre sabiile lor, de fapt despre armele lor si am ramas impresionata. Cred ca ar trebui sa ma pun sa citesc Shogun.
@ anisor30 –> Cartea e superba. Am vorbit despre ea, daca vrei poti sa citesti recenzia dupa sau inainte sa te apuci de carte. Poate iti face mai multa pofta. 😀
@ Ela –> Stiu despre picioarele mutilate ale japonezelor. Tot pe Discovery am vazut cum isi obisnuiau oasele sa se plieze astfel incat sa intre in niste papucei minusculi. Bietele de ele la ce chinuri se supuneau. 🙁
Ce ma ofticati voi, timisorenii. La maxim. Toate lucrurile bune se intampla departe de Ploiesti.
Regret enorm că nu sunt prin zonă, dar mulţumesc pentru surpriza făcută. Splendidă, de altfel! 🙂
Nice.. nici eu nu am citit cartea 😀
@ cropcircles –> Of, imi pare rau ca in Ploiesti nu se intampla mai multe lucruri frumoase. Dar partea buna e ca sunteti mai aproape de capitala si acolo se intampla toate concertele tari. 🙂
@ DeMaio –> Din cate am inteles, o sa le aduca si in Bucuresti. Insa nu sunt sigura.
@ Anna –> Sa o citesti ca e foarte frumoasa. 🙂
Eu nu am apucat sa vad nici pana acum Meroriile unei Gheise. Il am de o gramada de vreme dar spre rusinea mea am tot amanat vizionarea. Cred ca e un impuls acest post al tau, caci tocmai imi spunea o prietena ca i-a placut enorm acest film. Sper sa imi fac timp maine pentru eveniment! 🙂
@ DarkJade –> Daca ai vazut filmul, te astept cu pareri, desi ar fi mai bine sa citesti cartea.