8imismologie

Cred ca nu m-am gandit niciodata la mine din punct de vedere “optimistic” sau “pesimistic”. Pentru ca starile astea variaza, v-am zis eu, din cauza zodiei.

Sa analizam aspectele si prin eliminare sa vedem cum sunt de fapt.

In primul rand, in vocabularul meu nu prea exista fapt?edere optimistic sau pesimistic.i sa ii fie capul… e tarii cu cei care notiunea de „speranta”. Folosesc des cuvantul „sper”, dar nu cred in el cu adevarat. Si asta pentru ca nu stiu cum se face. Sa speri. Odata ce stiu ca e „nu” sau „nu se poate” sau alta negatie, o iau ca atare si nu mai insist. Ma resemnez foarte repede si foarte usor. Ok, depinde de domeniu si de situatie. Deci o bulinuta pentru pesimism.

Unde mai pui ca de fiecare data cand cineva imi zice: „trebuie sa vorbim” sau „hai sa iti spun ceva” imediat ma gandesc la ceva rau. Si mai tot timpul pun raul in fata. Nu pot sa rezolv o problema daca nu iau in calcul si varianta proasta. Inca o bulinuta pentru pesimism.

Pe de alta parte… ma ghidez tot timpul si in orice imprejurare dupa zicala: „in tot raul e un bine.” Daca ma mai gandesc si ca „nimic nu e intamplator” s-ar putea zice ca am niste urme de optimism. Imi place sa cred ca mai devreme sau mai tarziu iese ceva bun din toate relele. Si desi asteptarea nu e punctul meu forte… cand se intampla binele din rau, imi aduc tot timpul aminte si imi spun in sine-mi: „daca nu se intampla aia (raul) acum nu aveam asta (binele)”.

Na si cam asta ar fi… nu stiu cat v-ati lamurit voi, dar eu decretez: sunt o optimista!

Aceasta a fost o leapsa si trebuie tratata ca atare. Vine de la Denisuca si merge la Cinabru, Oby, Puisorul cufurit, Blur si Cristi. So, gentlemen… 🙂

15 Comments

  • Emi

    Hm, da, si de mine zice toata lumea ca-s optimista, mereu cu zambetul pe buze si ca transmit sentimentul asta si celor din jur.

    Dar asa ma vad eu prin ochii celorlalti. De fapt, granita dintre optimism si pesimism e f labila. Orice nimic ma poate arunca de la fericire la depresie sau invers. Life sux!

  • cropcircles

    Si eu ma resemnez foarte repede si usor. Si asta e una din chestiile care ma enerveaza din cand in cand la mine. Si-s optimista si pesimista in acelasi timp, dar asta e alta poveste. La tine am gasit mereu spiritul optimist, asa ca nu te contrazic. Si ceva important, mai tanti cu limbile straine: optimistic nu e in romaneste. Adverbul e tot optimist/pesimist. A nu se ofensa, dar chiar nu ma opt abtine in astfel de momente 😀

  • Tomata

    @ cropcircles –> Chiar razbate optimismul din ce zic eu pe’aici? Nu mi-am dat seama… ;)) Daca nu te-ai “optut” abtine (=)) ) iti zic ca stiu ca nu e corect, l-am folosit ca sa colorez un pic limbajul. Am uitat sa il “intreghilimelizez”, da’ daca tot mi-ai atras atentia, o fac. 🙂

  • cosmopolitan

    nu mi te inchipui decat optimista, asta deoarece cred ca nu mi te inchipui resemnata. :))

  • Tomata

    @ Baghy –> Maaaai, Baghy :))) chiar asa?

    @ Puisorul –> Astept. 🙂

    @ cosmopolitan –> Ai fi surprinsa cat de repede ma resemnez si accept sfarsiturile.

  • cshark

    Intai as da un sfat altcuiva: Limba Romana este ceea mai bogata ptr ca si-a adaptat cuv provenite de peste tot. Cuvantul “optimism” este romanesc , cuvantul “optimismus” nu este.
    Daca tot e deranjata de uzura cuvintelor straine de catre romani , as intreba-o cuvantul “roman” este romanesc. “A nu se ofensa, dar chiar nu ma opt abtine in astfel de momente”
    E bine sa ai incredere in viitor, in unele perioade cand iti doresti, speri sau crezi cu adevarat in ceva ; dar este si vital sa accepti infrangerea ( poti pierde lupta dar nu si razboiul ).

  • Tomata

    @ cshark –> Nu trebuie sa te superi pe corpcircles, stie ca stiu sa vorbesc. Dar am gresit eu ca n-am pus intre ghilimele. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *